O definiție pentru buhurete
Etimologice
BUHURETE, buhureți, s. m. (Var.) Huhurez. (cf. huhurez)
Intrare: buhurete
buhurete substantiv masculin
| substantiv masculin (M46) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||