BUMBĂCARIȚĂ, bumbăcarițe, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri mătăsoși, asemănători bumbacului (1) (Eriophorum); lânărică. – Bumbac + suf. -ariță.

bumbăcariță sf [At: PANȚU, PL. 31 / Pl: ~țe / E: bumbac + -ariță] 1 Plantă erbacee, din familia cyperaceelor, care crește în fânețele umede și mlăștinoase din munți, cu tulpina cilindrică, frunze lineare, cu flori hermafrodite dispuse în spicule brun-roșietice sau de un verde negricios Si: (reg) bumbac (1), bumbac (1) de câmp, canașe, conasei, in de baltă, lânărică, lânăriță, pipirig (Eriophorum angustifolium). 2 Plantă erbacee, din familia cyperaceelor, care crește în fânețele umede și mlăștinoase din munți, cu tulpina triangulară, frunze plane, late, cu flori în spicule Si: (reg) bumbac (1) de câmp, bumbăcel, lânăriță, lânărică, lânăriță (Eriophorum latifolia). 3 Plantă erbacee, din familia cyperaceelor (Eriophorum scheuchzeri). 4 Plantă erbacee, din familia cyperaceelor Si: (reg) coada veveriței, iarbă de rovină (Eriophorum vaginatum). corectat(ă)

bumbăcariță s.f. (bot.) Numele mai multor specii de plante erbacee din familia ciperaceelor, cu rizom, cu florile brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri lungi mătăsoși, asemănători bumbacului (Eriophorum): a) plantă cu tulpina cilindrică, cu frunzele lineare și florile hermafrodite (Eriophorum angustifolium); b) plantă cu tulpina triangulară, cu frunzele plane, late (Eriophorum scheuzeri); c) coada-veveriței (Eriophorum vaginatum). • pl. -e. /bumbac + -ariță.

BUMBĂCARIȚĂ (pl. -țe) sf. 🌿 Plantă ierboasă, cu flori brune-roșietice sau de un verde negricios, în vîrful cărora se află niște peri ce au aspectul de lînă și care ajută fructul la sburat; crește prin fînețele umede și mlăștinoase din munți; numită și „bumbac-de-cîmp”, „lînărică” sau „Iînăriță” (Eriophorum angustifolium) (🖼 649) [bumbac].

BUMBĂCARIȚĂ^[1], bumbăcarițe, s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit de peri mătăsoși, asemănători bumbacului (1) (Eriophorum); lânărică. – Bumbac + suf. -ariță. corectat(ă)

BUMBĂCARIȚĂ, bumbăcarițe, s. f. Nume dat la două specii de plante erbacee, cu flori brune-roșiatice sau verzi-negricioase, cu peri care, în stadiul de fructificare, sînt ca lîna și ajută fructul la zburat (Eriophorum anguslifolium, Eriophorum latifolium); bumbac-de-cîmp, lînărică, lînăriță.

BUMBĂCARIȚĂ, bumbăcarițe, s. f. Numele a două specii de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, avînd fructul acoperit cu peri care îl ajută la zburat (Eriophorum angustifolium și latifolium). – Din bumbac + suf. -ariță.

bumbăcaríță f., pl. e (d. bumbac). O plantă ĭerboasă ciperacee (erióphorum angustifolium și latifolium). – Și lînăriță.

BUMBĂCĂRIȚĂ ~e f. 1) Specie de plante erbacee cu flori brune-roșietice sau verzi-negricioase, cu fructul acoperit cu peri lungi și mătăsoși, răspândite în mlaștini. 2) Plantă din această specie. /bumbac + suf. ~ăriță

bumbăcariță s. f., g.-d. art. bumbăcariței; pl. bumbăcarițe

bumbăcariță s. f., g.-d. art. bumbăcariței; pl. bumbăcarițe

bumbăcariță s. f., g.-d. art. bumbăcariței; pl. bumbăcarițe

BUMBĂCARIȚĂ s. (BOT.; Eriophorum) (rar) puf-vegetal, (reg.) lânărică, lânăriță, bumbac-de-câmp.

BUMBĂCARIȚĂ s. (BOT.; Eriophorum) (rar) puf-vegetal, (reg.) lînărică, lînăriță, bumbac-de-cîmp.

bumbăcăriță, bumbăcărițe, s.f. (bot.) Plantă erbacee cu flori roșiatice sau verzi-negricioase; lânărică (Eriophorum vaginatum; E. latifolium); fluturaș. ■ Semnalată în mlaștina Vlășchinescu, pe platoul Izvoarele, Munții Gutâi. – Din bumbac + suf. -ăriță (DEX, MDA).

bumbăcăriță, bumbăcărițe, s.f. – (bot.) Plantă erbacee cu flori roșiatice sau verzi-negricioase; lânărică (Eriophorum vaginatum; E. latifolium). Semnalată în mlaștina Vlășchinescu, pe platoul Izvoarele, Munții Gutâi, Maramureș. – Din bumbac + suf. -ăriță (DEX, MDA).

ERIOPHORUM L., BUMBĂCARIȚĂ, fam. Cyperaceae. Gen originar din regiunile continentale și arctice ale globului, cca 12 specii, erbacee, perene. Tulpini cilindrice, triunghiulare. Frunze liniare, sesile, așezate în 3 serii, plane, late, cu nervuri paralele, la vîrf cu 3 unghiuri, vagina întreagă. Flori hermafrodite, așezate în spiculețe solitare, mai multe în spice sau în umbelă compusă din mai multe spice. Perigon format din numeroși peri, albi, care, în perioada fructificării, capătă aspect de lînă. Fructul, o cariopsă.