14 definiții pentru bărbățel
din care- explicative DEX (9)
 - ortografice DOOM (3)
 - sinonime (2)
 
Explicative DEX
BĂRBĂȚEL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (I 2). – Bărbat + suf. -el.
bărbățel sm [At: CREANGĂ, P. 7 / Pl: ~ei / E: bărbat + -el] 1-2 (Șhp) Bărbat (3).
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
bărbățel s.m. Dim. al lui bărbat; spec. soțior; (fam.) bărbătuș. • pl. -ei. /bărbat + -el.
- sursa: DEXI (2007)
 - adăugată de claudiad
 - acțiuni
 
BĂRBĂȚEL sm. dim. BĂRBAT.
- sursa: CADE (1926-1931)
 - adăugată de Onukka
 - acțiuni
 
BĂRBĂȚEL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (I, 2). – Bărbat + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de paula
 - acțiuni
 
BĂRBĂȚEL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat (2). Tînăra nevastă, văzîndu-și bărbățelul, mai uită din cele năcazuri. CREANGĂ, P. 7.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
BĂRBĂȚEL, bărbăței, s. m. Diminutiv al lui bărbat1 (2).
- sursa: DLRM (1958)
 - adăugată de lgall
 - acțiuni
 
bărbățel m. 1. (desmierdător și ironic) bărbat; 2. partea bărbătească la animale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
bărbățél m. pl. eĭ. Dim. d. bărbat.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
bărbățel s. m., pl. bărbăței, art. bărbățeii
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
bărbățel s. m., pl. bărbăței, art. bărbățeii
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
bărbățel s. m., pl. bărbăței, art. bărbățeii
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
BĂRBĂȚEL s. soțior, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
BĂRBĂȚEL s. soțior, (reg.) soțuluc, (Maram.) soțuc.
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv masculin (M12)    Surse flexiune: DOOM 3    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular |  
  |  |
| plural |  
  |  ||
  bărbățel, bărbățeisubstantiv masculin  
 -  
-  Tînăra nevastă, văzîndu-și bărbățelul, mai uită din cele năcazuri. CREANGĂ, P. 7. DLRLC
 
 -  
 -  2. Bărbătuș. DEXIsinonime: bărbătuș
 
etimologie:
-  Bărbat + -el. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.