opțiuni
  • info

11 definiții pentru băuturică

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂUTURICĂ, băuturici, s. f. Diminutiv al lui băutură. [Pr.: bă-u-. – Pl. și: băuturele] – Băutură + suf. -ică.

băuturică sf [At: CREANGĂ, P. 258 / Pl: ~ici / E: băutură + -ică] 1-2 (Șhp) Băutură (4) (bună).

băuturică s.f. (fam.) Dim. al lui băutură. • sil. bă-u-. pl. -ci. /băutură + -ică.

BĂUTURICĂ (pl. -rele) sf. familiar dim. BĂUTURĂ: binecuvîntează, Doamne, mîncarea și băuturica robilor tăi (CRG).

BĂUTURICĂ s. f. Diminutiv al lui băutură. [Pr.: bă-u-] – Băutură + suf. -ică.

BĂUTURICĂ s. f. (Familiar) Diminutiv al lui băutură (1). Despre odihnă, mîncărică și băuturică să n-ai grijă. CARAGIALE, O. VII 287. Din partea mea, mîncarea-i numai o zăbavă; băuturică mai este ce este, zise Setilă. CREANGĂ, P. 258. – Pronunțat: bă-u-. – Variantă: (regional) beuturică s. f.

BĂUTURICĂ s. f. Diminutiv al lui băutură.

BEUTURICĂ s. f. v. băuturică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!băuturică (desp. bă-u-) s. f., g.-d. art. băuturicii; pl. băuturici

băuturică (bă-u-) s. f., g.-d. art. băuturicii; pl. băuturici/băuturele, art. băuturicile/băuturelele

băuturică s.f., g.-d. art. băuturicii; pl. băuturici / băuturele

Intrare: băuturică
băuturică1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: bă-u- info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băuturică
  • băuturica
plural
  • băuturici
  • băuturicile
genitiv-dativ singular
  • băuturici
  • băuturicii
plural
  • băuturici
  • băuturicilor
vocativ singular —
plural —
băuturică2 (pl. -e) substantiv feminin
  • silabație: bă-u- info
substantiv feminin (F39)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băuturică
  • băuturica
plural
  • băuturele
  • băuturelele
genitiv-dativ singular
  • băuturele
  • băuturelei
plural
  • băuturele
  • băuturelelor
vocativ singular —
plural —
beuturică2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beuturică
  • beuturica
plural
  • beuturici
  • beuturicile
genitiv-dativ singular
  • beuturici
  • beuturicii
plural
  • beuturici
  • beuturicilor
vocativ singular —
plural —
beuturică1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beuturică
  • beuturica
plural
  • beuturele
  • beuturelele
genitiv-dativ singular
  • beuturele
  • beuturelei
plural
  • beuturele
  • beuturelelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

băuturică, băuturicisubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui băutură. DEX '09 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM
    • format_quote Despre odihnă, mîncărică și băuturică să n-ai grijă. CARAGIALE, O. VII 287. DLRLC
    • format_quote Din partea mea, mîncarea-i numai o zăbavă; băuturică mai este ce este, zise Setilă. CREANGĂ, P. 258. DLRLC
    • format_quote Binecuvîntează, Doamne, mîncarea și băuturica robilor tăi. (CRG). CADE
    • 1.1. Băutură (bună). MDA2
etimologie:
  • Băutură + -ică. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.