opțiuni
  • info

16 definiții pentru cadența

din care

Explicative DEX

CADENȚA, cadențez, vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadență sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc.; a ritma. – Din fr. cadencer.

CADENȚA, cadențez, vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadență sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc.; a ritma. – Din fr. cadencer.

cadența vt [At: DA / Pzi: ~țez / E: fr cadencer] (Rar) 1-3 A imprima cadență (1) sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc. Si: a ritma.

*CADENȚA (-țez) vb. tr. 📖 ✒️ A îngriji ritmul unei fraze sau unui vers, așezînd armonios accentele tonice 2 A-și regula mișcările după tact [fr.].

CADENȚA, cadențez, vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadență sau ritm (unei fraze, unui vers, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc.); a ritma.

CADENȚA, cadențez, vb. I. Tranz. (Rar) A imprima cadență sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc.; a ritma. – Fr. cadencer.

CADENȚA vb. I. tr. (Rar) A da, a imprima o cadență, un ritm (unei fraze, unui vers etc.); a ritma. [< fr. cadencer].

CADENȚA vb. tr. a imprima o cadență (unei fraze, unui vers); a ritma. (< fr. cadencer)

A CADENȚA ~ez tranz. 1) (fraze, melodii) A reliefa prin elemente de cadență; a ritma. 2) (mișcări) A pune în acord cu o cadență. /<fr. cadencer

cadențà v. 1. a face să meargă în cadență; 2. a da cadență frazelor.

*CADENȚAT adj. 1 p. CADENȚA 2 În cadență, în tact: ~a bătaie a unui orologiu de lemn EMIN..

*cadențéz v. tr. (d. cadență; fr. cadencer). Însemn pin cadență: a cadența un cîntec, mersu; un cîntec bine cadențat. V. ritmat.

Ortografice DOOM

cadența (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. cadențez, 3 cadențează; conj. prez. 1 sg. să cadențez, 3 să cadențeze

cadența (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 cadențează

cadența vb., ind. prez. 1 sg. cadențez, 3 sg. și pl. cadențează

Sinonime

CADENȚA vb. a ritma. (A ~ un vers.)

CADENȚA vb. a ritma. (~ un vers.)

Intrare: cadența
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cadența
  • cadențare
  • cadențat
  • cadențatu‑
  • cadențând
  • cadențându‑
 singular plural
  • cadențează
  • cadențați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cadențez
 (să)
  • cadențez
  • cadențam
  • cadențai
  • cadențasem
a II-a (tu)
  • cadențezi
 (să)
  • cadențezi
  • cadențai
  • cadențași
  • cadențaseși
a III-a (el, ea)
  • cadențează
 (să)
  • cadențeze
  • cadența
  • cadență
  • cadențase
plural I (noi)
  • cadențăm
 (să)
  • cadențăm
  • cadențam
  • cadențarăm
  • cadențaserăm
  • cadențasem
a II-a (voi)
  • cadențați
 (să)
  • cadențați
  • cadențați
  • cadențarăți
  • cadențaserăți
  • cadențaseți
a III-a (ei, ele)
  • cadențează
 (să)
  • cadențeze
  • cadențau
  • cadențară
  • cadențaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cadența, cadențezverb

  • 1. rar A imprima cadență sau ritm unei fraze, unei bucăți muzicale, unei mișcări etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ritma
  • 2. (Despre mișcări) A pune în acord cu o cadență. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.