CAPODOPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. – Din it. capo d’opera.

capodoperă sf [At: NEGRUZZI, S. I, 38 / V: (înv) cap-de-operă / Pl: ~re / E: it capo dopera] Operă artistică de o valoare excepțională.

*CAPODOPERĂ (pl. -ere), ‼ CAP-DOPERĂ (pl. -re, capete d’operă) sf. Lucrare făcută cu cea mai mare măestrie, lucrare desăvîrșită și de o frumusețe rară [it.].

CAPODOPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de o valoare excepțională. – Din it. capo d’opera.

CAPODOPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică excepțională, constituind un model pentru alte lucrări de același gen. Personagiile marilor capodopere ale literaturii universale sînt viabile și astăzi pentru că scriitorii au știut să întruchipeze trăsăturile tipice ale caracterelor, determinate de o anumită clasă sau categorie socială. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 340, 4/3. Nu trebuie să cereți teatrului moldovean, chiar de la apariția sa, să vă dea capodopere, căci în ce privește capodoperele trebuie în primul rînd să existe autori care să le facă, și pînă în prezent noi nu avem așa ceva. KOGĂLNICEANU, S. A. 35. – Variantă: (rar) capdeoperă (GALACTION, O. I 239) s. n.

CAPODOPERĂ, capodopere, s. f. Operă artistică de valoare excepțională. – It. capo d’ opera.

CAPODOPERĂ s.f. 1. (În evul mediu) Lucrare pe care un meșteșugar trebuia s-o execute și s-o supună unui juriu spre a obține titlul de maistru. 2. Operă artistică de o valoare deosebită. [Var. capdeoperă s.f. / < it. capodopera].

CAPODOPERĂ s. f. operă desăvârșită, culme a creației; (p. ext.) lucrare perfectă în orice domeniu. (< it. capodopera)

CAPODOPERĂ ~e f. Creație (artistică) de valoare excepțională. [G.-D. capodoperei] /<it. capo d’opera

capodoperă f. operă perfectă (= ital. capo d’opera).

cap-de-operă sn vz capodoperă

CAPDEOPERĂ s. n. v. capodoperă.

CAPDEOPERĂ s.f. v. capodoperă.

capo d’óperă f., pl. e (it. capo d’ópera, îld. capolavóro). Operă, lucrare perfectă (maĭ bine zis cap de operă, pl. capete de operă).

capodoperă s. f., g.-d. art. capodoperei; pl. capodopere

capodoperă s. f., g.-d. art. capodoperei; pl. capodopere

capodoperă s. f., g.-d. art. capodoperei; pl. capodopere

capodoperă, capodopere, art. capodoperele

capodoperă, -re.

capodoperă (capodopere), s. f. – Operă artistică de o valoare excepțională. It. capo d’opera (sec. XIX).

CAPODOPERĂ (< it. capo d’opera) Lucrare din domeniul artei, precum și din domenii străine artei, socotită ca o întruchipare a perfecției. Termenul capodoperă este conferit îndeosebi marilor opere ale literaturii universale (Iliada și Odiseea lui Homer, tragediile lui Skakespeare ș.a.) și ale artei (din pictură, tablourile Iui Leonardo da Vinci; din muzică, simfoniile lui Beethoven etc.)