CASCHETĂ, caschete, s. f. 1. Șapcă mare, rotundă, cu cozoroc, care face parte din echipamentul militarilor. 2. Cască (2). – Din fr. casquette.

caschetă sf [At: TEODOREANU, M. II, 307 / V: caschet sn / Pl: ~te / E: fr casquette] 1 Un fel de șapcă de stofa, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. 2 Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic folosit de înotători pentru a feri părul de apă.

CASCHETĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic, folosit pentru a feri părul de apă. – Din fr. casquette.

CASCHETĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc (făcînd parte de obicei din uniforma militarilor). V. chipiu, șapcă.

CASCHETĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperămînt pentru cap din cauciuc, folosit de înotători. – Fr. casquette.

CASCHETĂ s.f. Șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. ♦ Acoperămînt de cap din cauciuc, folosit de înotători pentru a nu-și uda părul. [< fr. casquette].

CASCHETĂ s. f. șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. (< fr. casquette)

CASCHETĂ ~e f. 1) Șapcă de stofă cu fundul lat și rotund. 2) Acoperământ de protecție pentru cap folosit de înotători. /<fr. casquette

caschetă f. un fel de șapcă cu cozoroc (= fr. casquette).

*caschétă f., pl. e (fr. casquette). Șapcă. Beretă.

caschet sn vz caschetă

caschetă s. f., g.-d. art. caschetei; pl. caschete

caschetă s. f., g.-d. art. caschetei; pl. caschete

caschetă s. f., pl. caschete