CEAINĂRIE, ceainării, s. f. Local în care se servește ceai (2). – Ceaină (înv. „ceainărie” < rus.) + suf. -ărie.

ceainărie sf [At: CONTEMPORANUL VI I 36 / Pl: ~ii / E: ceaină² + -rie] 1 Local în care se servește ceaiul. 2 Personal al unei ceainării (3). 3 Clienții din ceainărie (2). 4 Local, împreună cu personalul și clienții.

CEAINĂRIE sf. ⚚ Locul public unde se bea ceaiu [ceaină].

CEAINĂRIE, ceainării, s. f. (Înv.) Local în care se servea ceai (2). – Ceaină (înv. „ceainărie” < rus.) + suf. -ărie.

CEAINĂRIE, ceainării, s. f. (Rar) Local unde se servește clienților ceai. Lepădase... comănacul și asa și deschisese ceainărie. CONTEMPORANUL, VI_I 36.

CEAINĂRIE, ceainării, s. f. (Înv.) Local unde se servea ceai. – Din ceaină (înv., < rus čajnyj) + suf. -ărie.

CEAINĂRIE ~i f. Local de alimentație publică unde se servește ceai. [Sil. ceai-nă-] /<rus. ceainağjia + suf. ~ărie

ceainărie f. locul unde se bea ceaiu.

ceaĭnăríe f. Ceaĭnic, local de băut ceaĭ.

❍ CEAINĂ (pl. -ne) sf. Mold. ⚚ = CEAINĂRIE [rut.].

ceainărie-cafenea s. f. Local specializat în servirea ceaiului și a cafelei ◊ „O ceainărie-cafenea a fost deschisă în cadrul complexului comercial «Fortuna» din Pitești.” R.l. 14 IX 76 p. 5 (din ceainărie + cafenea)

ceainărie-cofetărie s. f. Ceainărie unde se pot consuma și produse de cofetărie ◊ „În locul a 13 bufete și bodegi, am înființat o ceainărie-cofetărie, 2 iaurgerii, 2 restaurante cu autoservire, 1 restaurant-pensiune, o patiserie ș.a.” I.B. 14 VI 75 p. 4 (din ceainărie + cofetărie)

cofetărie-ceainărie s. f. ◊ „Cofetăria-ceainărie «Albina», deschisă recent la Ploiești, își justifică pe deplin numele. Aici, consumatorii găsesc un bogat sortiment de prăjituri care sunt pregătite pe bază de miere de albine; de asemenea, ceaiurile medicinale, băuturile răcoritoare sunt îndulcite tot cu... miere.” Sc. 22 III 74 p. 2 (din cofetărie + ceainărie)

ceainărie s. f., art. ceainăria, g.-d. art. ceainăriei; pl. ceainării, art. ceainăriile (desp. -ri-i-)

ceainărie s. f., art. ceainăria, g.-d. art. ceainăriei; pl. ceainării, art. ceainăriile

ceainărie s. f., art. ceainăria, g.-d. ceainăriei; pl. ceainării, art. ceainăriile

CEAINĂRIE s. (prin Mold.) ceaină.

CEAINĂRIE s. (prin Mold.) ceaină.