cighir¹ sn [At: (a. 1792) TARIF, ap. ȘIO / V: ceaug~,^[1] ceghiriu, ~gher, cidir, gi~,^[2] jibir, ji~, ți~ / Pl: ~uri / E: tc çeçer] (Pop) 1 (Atm) Prapur de miel. 2 (Atm; îf ceaug~) Plămân de porc. 3 Tocătură din ficat, plămâni și intestine de miel sau de oaie, cu ceapă și ou, învelită în cighir¹ (1).

CIGHIR, cighiruri, s. n. (Regional) Drob de miel.

CIGHIR, cighiruri, s. n. (Reg.) Drob de miel. – Tc. çeger „măruntaie”.

CIGHIR cighiri m. pop. Fel de mâncare preparat din măruntaie (de porc, de miel etc.) tocate și înfășurate în prapur; drob. /

cighir n. Mold. plăcintă făcută din măruntaiele mielului. [Turc. ČEGHER, măruntaie].

2) cighír, V. țigher.

1) cighír, V. gighir.

ceamghir sn vz cighir¹

ceghiriu sn vz cighir¹

cidir sn vz cighir¹

cigher² sn vz cighir¹

civir sn vz cighir

ghighir^[1] sn vz cighir corectat(ă)

jibir sn vz cighir

jighir sn vz cighir

țighir¹ sn vz cighir¹ corectat(ă)

❍ȚIGHERIU sbst. Trans. (VIC.) 🍸 Must de mere [ung. c s i g e r; comp. CIGHIR²].

gighír n., pl. urĭ și e (turc. [d. pers.] ğiger și čeger, ficat, plămîn, de unde și ngr. tzigéri, ficat, ung. zsiger, măruntăĭe). Mold. Munt. est. Drob, plăcintă din măruntaĭe de mel învălite în prapur și prăjită. – Se zice și plăcintă de gighir și simplu gighir. În nord cighír.

țighér și cighír n., pl. urĭ (ung. csiger, sîrb. cinger, rus. cihirĭ, vin de poame, probabil, rudă cu sicheră). Trans. Vin de poame (în L. V. cinghir). Mold. sud (țighir și țihir). Zeama care se stoarce din tescovină după ce s’a scos vinu și s’a turnat puțină apă. Bz. (țiver, pl. e, probabil fără legătură cu țeavă). Vasu din care ĭese rachiu și trece în serpentinu (trimnicu) pus în durbacă. V. livej).

cighir (cighiruri), s. n. – 1. Intestine de miel. – 2. Cîrnat preparat cu intestine de miel. Tc. çegér „mațe, bojoci” (Șeineanu, II, 127; DAR); cf. ngr. τζιγέρι, bg. giger, it. gisèri (Battisti, III, 1817).

gighir s.n. (reg.) drob.