cinetic, ~ă [At: ENC. TEHN. I, 94 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cinétique] 1 a Care ține de mișcare. 2 a Privitor la mișcare. 3 a (Îs) Energie ~ă Energie dezvoltată de un corp în mișcare, egală cu jumătatea produsului dintre masa corpului și pătratul vitezei lui. 4 sf Ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei Si: cinematică (1). 5 sf (Îs) ~ă chimică Ramură a chimiei fizice care studiază evoluția reacțiilor chimice și influența factorilor fizico-chimici asupra desfășurării acestor reacții.

CINETIC, -Ă, cinetici, -e, adj. (Mec.) Care se referă la (sau ține de) mișcare. ◊ Energie cinetică = energie dezvoltată de un corp în mișcare. Teoria cinetică a gazelor = teorie care explică toate fenomenele observate la gaze prin mișcarea necontenită a moleculelor lor.

CINETIC, -Ă adj. Referitor la mișcare; de mișcare; ◊ Energie cinetică = energie pe care o produce un corp în mișcare; artă cinetică = artă care integrează operei mișcarea produsă de un motor sau efecte de lumini și care, sub motiv că opera este în continuă mișcare, manifestă tendința de a crea opere de artă semiindustriale pe baza unui prototip. [< fr. cinétique, cf. gr. kinetikos – mișcător].

CINETIC, -Ă I. adj. referitor la mișcare. ♦ energie ~ă = a) energie dezvoltată de un corp în mișcare; b) energie rezultată în urma procesului de dezasimilație; artă ~ă = artă care atribuie mișcării reale aceeași importanță estetică precum formei, culorii, liniei și compoziției. II. s. f. 1. ramură a mecanicii care studiază legile fenomenelor fizice bazate pe mișcarea materiei. 2. studiu al vitezei reacțiilor chimice. (< fr. cinétique, gr. kinetikos)

CINETIC ~că (~ci, ~ce) fiz. Care ține de cinetică; propriu cineticii. ◊ Energie ~că energie dezvoltată de un corp în mișcare. /<fr. cinétique

*cinétic, -ă adj. (vgr. kinetikós). Cinematic. – Acest cuv. e maĭ corect, de cît cinematic, că-ĭ făcut chear de vechiĭ Grecĭ.

cinetic adj. m., pl. cinetici; f. cinetică, pl. cinetice

cinetic adj. m., pl. cinetici; f. cinetică, pl. cinetice

cinetic adj. m., pl. cinetici; f. sg. cinetică, pl. cinetice