CINSTIRE, cinstiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei; considerație, respect. 2. (Înv.) Demnitate înaltă ocupată de cineva. – V. cinsti.

cinstire sf [At: GCR II, 202/21 / Pl: ~ri / E: cinsti] 1 Respect. 2 Onoare. 3 (Înv) Venerare. 4 (Înv) Arătare a respectului prin închinare, salutare. 5 (Îvp) Slăvire a unei zile de sărbătoare religioasă. 6 (Înv) Lăudare. 7 (Înv) Conformare cu prevederile unei legi. 8 (Înv) Distingere. 9 (Înv) Apreciere. 10 (Pfm) Oferire a unui cadou. 11 (Pfm) Oferire de bacșiș. 12 (Înv) Răsplătire pentru purtare bună. 13 (Pfm) Tratare cu mâncare și (mai ales) cu băutură gratis, într-un local. 14 (Fam) Ridicare a unui pahar cu băutură alcoolică în sănătatea sau în onoarea cuiva ori a ceva. 15 (Fam) Consumare a unei băuturi alcoolice. 16 (Reg) Îmbătare. 17 (Înv) Demnitate înaltă ocupată de cineva Si: distincție, rang. 18 (Înv) Petrecere.

CINSTIRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) cinsti și rezultatul ei; considerație, respect. 2. (Înv.) Demnitate înaltă ocupată de cineva. – V. cinsti.

CINSTIRE s. f. 1. Acțiunea de a cinsti și rezultatul ei; respect, considerație. Această cinstire a culturii și a reprezentanților ei nu este întîmplătoare, ci decurge din întreaga politică a regimului nostru democratic. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 190. Întoarce-ți fruntea Ca un steag Ridicat pentru cinstirea Omului. BARANGA, V. A. 20. Trai plăcut, cinstire mare ALECSANDRI, T. I 144. 2. (Învechit) Demnitate, rang superior într-o slujbă. Încă-i va trimite cinstiri mari, care vor crește și înălța slava lui. BĂLCESCU, O. II 191.

cinstire f. 1. fapta de a cinsti, venerațiune: a patriei cinstire; 2. ospătare onorifică: aduceți teasuri pline de vin pentru cinstire At.

cinstíre f. Acțiunea de a cinsti. Închinare, toast, ciocnire de pahare, chef.

cinsteală sf [At: RĂDULESCU-NIGER, ap. TDRG / Pl: ~teli, (înv) ~tele / E: cinsti + -eală] (Înv) 1-18 Cinstire (1-18).

cinstire s. f., g.-d. art. cinstirii; pl. cinstiri

cinstire s. f., g.-d. art. cinstirii; pl. cinstiri

cinstire s. f., g.-d. art. cinstirii; pl. cinstiri

CINSTIRE s. 1. v. apreciere. 2. v. glorie. 3. v. ospătare.

CINSTIRE s. 1. apreciere, atenție, cinste, considerație, onoare, prețuire, respect, stimă, trecere, vază, (livr.) condescendență, deferență, reverență, (înv. și reg.) seamă, (reg.) prețuială, (Mold.) lefterie, (înv.) laudă, socoteală, socotință, (grecism înv.) sevas, (înv. fam.) baftă, (fig.) credit. (Se bucură de multă ~) 2. cinste, elogiu, glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire, (înv.) mărie, pohfală, pohvalenie. (Aduceți ~ eroilor patriei.) 3. ospătare, servire, servit, tratare. (~ cuiva cu mîncare și băutură.)