5 definiții pentru ciocnit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOCNIT1 s. n. Faptul de a (se) ciocni. – V. ciocni.
CIOCNIT1 s. n. Faptul de a (se) ciocni. – V. ciocni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
ciocnit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: ciocni] 1-4 Ciocnire (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciocnit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciocnit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciocnit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: ciocnit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
ciocnitsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a (se) ciocni. DEX '09
etimologie:
- ciocni DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.