CIRCUMSCRIPȚIE, circumscripții, s. f. Subdiviziune a unei unități administrativ-teritoriale, stabilită în vederea alegerilor pentru organele reprezentative ale statului sau în vederea desfășurării unei activități de stat; circă. – Din lat. circumscriptio, fr. circonscription.

circumscripție sf [At: HEM 1697/45 / V: (rar) ~țiune / Pl: ~ii / E: lat circumscriptio] 1 Subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării, în bune condiții, a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului. 2-3 Instituție sau serviciu care asigură desfășurarea acestei activități. 4 (Fig; nob) Perifrază.

CIRCUMSCRIPȚIE, circumscripții, s. f. Subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituție, serviciu etc. care asigură desfășurarea acestei activități; circă. – Din lat. circumscriptio, fr. circonscription.

CIRCUMSCRIPȚIE, circumscripții, s. f. Diviziune administrativă a teritoriului în cadrul unui raion sau al unei regiuni. A crescut numărul circumscripțiilor medicale și s-au creat numeroase posturi de prim-ajutor și puncte sanitare. GHEORGHIU-DEJ, CONSF. C.F.R. 36. ◊ Circumscripție electorală = unitate administrativă constituită ocazional, cu scopul unei bune organizări și desfășurări a alegerilor. Candidaturile pentru alegerea deputaților se depun pe circumscripții electorale, după normele stabilite prin lege. CONST. R.P.R. 44. – Pronunțat: -ți-e.

CIRCUMSCRIPȚIE s.f. Delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc. ◊ Circumscripție electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; circumscripție sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. [Gen. -iei. / < lat. circumscriptio, fr. circonscription].

CIRCUMSCRIPȚIE s. f. delimitare teritorial-administrativă în cadrul unui oraș, județ, sector etc.; secție, serviciu, instituție care se ocupă cu o anume activitate (financiară, medicală, de poliție etc.). ♦ ~ electorală = unitate administrativă constituită cu ocazia alegerilor; ~ sanitară = unitate teritorială de bază în sistemul de ocrotire a sănătății. (< fr. circonscription, lat. circumscriptio)

CIRCUMSCRIPȚIE ~i f. Subdiviziune teritorială a unei localități. ~ medicală. [Art. circumscripția; G.-D. circumscripției; Sil. ți-e] /<lat. circumscriptio, ~onis, fr. circonscription

circumscripțiune sf vz circumscripție

circumscripți(un)e f. 1. lucrarea de a circumscrie; 2. spațiu circumscris, ceace limitează întinderea corpurilor; 3. diviziune (administrativă, militară sau ecleziastică) a unui teritoriu.

*circumscripțiúne f. (lat. circumscriptio, -ónis. V. inscripțiune). Ceĭa ce mărginește întinderea unuĭ corp. Diviziune teritorială: circumscripțiune electorală. Geom. Acțiunea de a circumscrie o figură alteĭa. – Și -ípție.

circumscripție (desp. -ți-e) s. f., art. circumscripția (desp. -ți-a), g.-d. art. circumscripției; pl. circumscripții, art. circumscripțiile (desp. -ți-i-)

circumscripție (-ți-e) s. f., art. circumscripția (-ți-a), g.-d. art. circumscripției; pl. circumscripții, art. circumscripțiile (-ți-i-)

circumscripție s. f. (sil. -ți-e), art. circumscripția (sil. -ți-a), g.-d. art. circumscripției; pl. circumscripții, art. circumscripțiile (sil. -ți-i-)

circumscripție

CIRCUMSCRIPȚIE s. circă, secție, (înv.) despărțire. (~ de poliție, electorală, sanitară.)

CIRCUMSCRIPȚIE s. circă, secție, (înv.) despărțire. (~ de miliție, electorală, sanitară.)