ciuciulete [At: ȘEZ. V, 164 / V: ciule~, ciure~, ciulean / Pl: ~eți / E: ns cf ciuciuli] 1 sm (Reg) Obiect mototolit. 2 sm (Reg; mpl) Picături (abundente) de transpirație. 3 sm (Reg) Bucată de hârtie (sau cârpă) făcută sul. 4 sm (Reg) Știulete de porumb. 5-6 av (Pfm; îe) A (se) face (sau a fi ud) ~ A (se) uda (sau a fi ud) până la piele. 7 sm (Reg) Ciupercă comestibilă, cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta) Si: pup, zbârciog. 8 sm Burete galben (Cantharellus cibarius). 9 sm (Șîc ~-de-iarbă) Cocârle (Marasmius scorodonius). 10 sm (Îc) ~-nebun Planta Agaricus fascicularis Huds. 11 sm (Îc) ~leți-rămuroși Ciupercă comestibilă din familia clavariacee Si: burete-de-conopide, creasta-cocoșului, meloșel, rămurele, togmăgel.

CIUCIULETE, (1) ciuciuleți, s. m. 1. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, gălbuie sau brună-roșcată, cu piciorul cilindric, alb și gol în interior (Morchella esculenta). 2. (Adverbial, în expr.) A (se) face (sau a fi ud) ciuciulete = a (se) uda (sau a fi ud) până la piele. – Cf. ciuciuli.

ZBÂRCIOG, zbârciogi, s. m. Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile, cu pălăria zbârcită, brună-negricioasă sau cenușie-roșcată (Morchella). ◊ Expr. Cu nasul zbârciog = manifestând neplăcere, dispreț etc. ◊ Compus: zbârciogi-grași = nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile din pădurile de conifere, cu pălăria zbârcită, cărnoasă și umflată, brună-roșcată, negricioasă sau albă-gălbuie (Gyromitra). – Cf. scr. smrcak (după zbârci¹).

CIUCIULETE ~ți m. 1) Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită și cu piciorul alburiu, gol înăuntru; zbârciog. 2) Bucată (nu prea mare) sferică dintr-un material; cocoloș. ◊ Ud ~ ud complet; ud leoarcă. [Sil. ciu-ciu-] /a se ciuciuli + suf. ~ete

ZBÂRCIOG ~gi m. Ciupercă comestibilă cu pălăria zbârcită, de culoare închisă și cu picior alburiu; ciuciulete. /cf. sb. smrțak

zbârciog s. m., pl. zbârciogi

ciuciulete s. m., pl. ciuciuleți

zbârciog s. m., pl. zbârciogi

CIUCIULETE s., adj. invar., adv. 1. s. (BOT.; Morchella esculenta) zbârciog, (reg.) pup. 2. adj. invar., adv. v. leoarcă.

ZBÂRCIOG s. (BOT.) 1. (Morchella esculenta) ciuciulete, (reg.) pup. 2. zbârciogi-grași (Gyromitra esculonta) = (reg.) pupi (pl.).

ZBÎRCIOG, zbîrciogi, s. m. ~ (din zbîr prin încrucișare cu rus. smorčok = zbîrciog)