8 definiții pentru ciupit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIUPIT1 s. n. Acțiunea de a ciupi.V. ciupi.

CIUPIT1 s. n. Acțiunea de a ciupi.V. ciupi.

ciupit1 sn [At: BARONZI, L. 105 / Pl: ~uri și ~e / E: ciupi] 1-14 Ciupire (1-14). 15 (Îvp; îe) ~ele (sau ~urile) calului Năravurile calului.

CIUPIT1 s. n. Acțunea de a ciupi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciupit s. n.

ciupit s. n.

ciupit s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CIUPIT s. v. ciupire.

CIUPIT s. ciupire, pișcare, pișcat. (~ cuiva.)

Intrare: ciupit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciupit
  • ciupitul
  • ciupitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ciupit
  • ciupitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciupitsubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi ciupi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.