CLAVECIN, clavecine, s. n. Vechi instrument muzical cu una sau mai multe claviaturi și cu coarde, asemănător cu pianul, ale cărui sunete sunt produse prin ciupirea coardelor cu o pană; clavicimbal^[1], cembalo. – Din fr. clavecin. corectat(ă)

clavecin sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr clavecin] Instrument muzical vechi, cu claviatură asemănător cu pianul, la care corzile sunt acționate prin ciupire Si: clavicimbal, (liv) cembală.

CLAVECIN, clavecine, s. n. Vechi instrument muzical cu claviatură și cu coarde, asemănător cu pianul; clavicimbal,^[1] cembalo. – Din fr. clavecin. corectat(ă)

CLAVECIN, clavecine, s. n. Vechi instrument muzical cu claviatură și coarde.

CLAVECIN s.n. Instrument muzical cu coarde de metal și cu claviatură, la care sunetul se produce prin ciupirea pe cale mecanică a coardelor, înlocuit mai tîrziu cu pianul; clavicembal. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. clavecin, cf. lat. med. clavicymbalum – chimval cu claviatură].

CLAVECIN s. n. vechi intrument muzical cu coarde metalice și claviatură, asemănător pianului; cembalo, clavicembal. (< fr. clavecin)

CLAVECIN ~e n. Instrument muzical cu coarde și cu claviatură, asemănător pianului. /<fr. clavecin

clavecin s. n., pl. clavecine

clavecin s. n., pl. clavecine

clavecin s. n., pl. clavecine

CLAVECIN s. (MUZ.) cembalo, clavicembal.

CLAVECIN s. (MUZ.) cembalo, clavicembal.

clavecin (< clavecin; it. arpicordo, clavicembalo; germ. Kielflügel, Klavizymbal; engl. harpsichord), instrument cordofon cu claviatură* deosebit de răspândit în sec. 16-18, având ca strămoș îndepărtat probabil clavicordul* fără bare. Cutia de rezonanță*, de forma unei aripi, era așezată pe picioare. Coardele. duble metalice, cu extinderea între Do (Fa) – do³ erau ciupite cu ajutorul penelor acționate printr-un mecanism legat de una, două sau chiar trei manuale* cromatice*, 5-8 pedale (1) de 4’, 8’, 16’, surdină etc. Prin cuplarea manualelor și a pedalelor extinderea c. mari ajungea între Fa₁ – fa³. Tipurile cele mai pop. erau spineta (it. spinetta; fr. épinette; germ. Spinett), de formă trapezoidală, virginalul (engl. virginal), de formă dreptunghiulară și claviciterium *, cu coardele așezate vertical. Un instr. de dimensiuni mari, denumit gravicembalo (it.) avea un dispozitiv de 6’. În muzica instr. și orchestrală a barocului*, c. a jucat un rol deosebit de important ca instr. solistic și de acomp. În zilele noastre este din nou utilizat în formațiile de muzică veche, dar și-a gășit locul și în unele partituri contemporane.