8 definiții pentru cocoșat (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COCOȘAT, -Ă, cocoșați, -te, s. m. și f. (Persoană) care are cocoașă; ghebos. – V. cocoșa.
COCOȘAT, -Ă, cocoșați, -te, s. m. și f. (Persoană) care are cocoașă; ghebos. – V. cocoșa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
cocoșat2, ~ă [At: (a. 1705) GCR I, 350 / V: cuc~ / Pl: ~ați, ~e / E: cocoșa] 1-2 smf, a (Persoană) care are cocoașă Si: ghebos. 3 a (D. bou, vacă, cal) Cu greabănul curbat Si: grebănos. 4 a Încovoiat. 5 a (Fam; șîe ~ de bătaie) Bătut tare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COCOȘAT, -Ă, cocoșați,-te, adj. Care are o cocoașă (1); ghebos, gîrbovit. Lingurarul venise gîrbovit, cocoșat. PAS, Z. I 162. O umbră de om, un bătrîn... slab și pipirnicit și cocoșat. ISPIRESCU, L. 101. ◊ (Substantivat) Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare. SLAVICI, O. I 189.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cocoșat adj. m., s. m., pl. cocoșați; adj. f., s. f. cocoșată, pl. cocoșate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cocoșat adj. m., s. m., pl. cocoșați; adj. f., s. f. cocoșată, pl. cocoșate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cocoșat adj. m., s. m., pl. cocoșați; f. sg. cocoșată, pl. cocoșate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cocoșat, cocoșați s. m. (șc.) nota trei.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
a se lipi (de cineva) ca cocoșatul de gard expr. a eșua, a da greș.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cocoșat, cocoșațisubstantiv masculin cocoșată, cocoșatesubstantiv feminin cocoșat, cocoșatăadjectiv
-
- Lingurarul venise gîrbovit, cocoșat. PAS, Z. I 162. DLRLC
- O umbră de om, un bătrîn... slab și pipirnicit și cocoșat. ISPIRESCU, L. 101. DLRLC
- Nici cocoșatul nu e însuși vinovat că are cocoașă în spinare. SLAVICI, O. I 189. DLRLC
-
etimologie:
- cocoșa DEX '98 DEX '09