opțiuni
  • info

15 definiții pentru colină (geol.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLINĂ1, coline, s. f. Formă de relief mai mică decât dealul; colnic, delușor. – Din fr. colline.

COLINĂ1, coline, s. f. Formă de relief mai mică decât dealul; colnic, delușor. – Din fr. colline.

colină1 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 329 / V: colin2 sn / Pl: ~ne, (rar) ~ni / E: fr colline] Deal mai mic.

COLINĂ, coline, s. f. Ridicătură de pămînt mai mică decît dealul; delușor. A iuțit pasul, a ajuns în vîrful colinei și a început apoi să coboare în goană. PREDA, I. Zările se desfășurau... pînă în nemărginit. Pe întinderea mare, nici o colină. SADOVEANU, O. I 161. Satu-n vale pe-o colină, Mic și vesel... uite-l. COȘBUC, P. I 261. Văi, coline neumblate Și păduri nedesfundate Pretutindenea călcăm. TEODORESCU, P. P. 103.

COLINĂ1 s.f. (Geol.) Formă de relief mai mică decît dealul. [< fr. colline].

COLINĂ1 s. f. formă de relief, mai mică decât dealul, rotunjită. (<fr. colline, lat. collina)

COLINĂ ~e f. Ridicătură mică de teren de formă alungită și cu pante line, mai mică decât dealul; colnic. /<fr. colline

colină f. munte mic numit după înnălțime: colnic, deal, măgură, movilă. [Neologism după fr. colline].

*colínă f., pl. e (fr. colline, d. it. collina, lat. collis, deal). Deal.

colin2 sn vz colină1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

colină (delușor; amină) s. f., g.-d. art. colinei; pl. coline

colină (delușor) s. f., g.-d. art. colinei; pl. coline

colină (delușor, amină) s. f., g.-d. art. colinei; pl. coline

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COLINĂ s. (GEOGR.) delușor, (pop.) colnic, (reg.) grui.

COLINĂ s. (GEOGR.) delușor, (pop.) colnic, (reg.) grui.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

colină (coline), s. f. -Deal, colnic. Fr. colline. A devenit aproape popular. Totuși, dim. menționate de DAR, col(i)niță și colmel, nu aparțin acestui cuvînt ci lui colnic și culme.

Intrare: colină (geol.)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colină
  • colina
plural
  • coline
  • colinele
genitiv-dativ singular
  • coline
  • colinei
plural
  • coline
  • colinelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

colină, colinesubstantiv feminin

  • 1. Formă de relief mai mică decât dealul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: colnic delușor grui
    • format_quote A iuțit pasul, a ajuns în vîrful colinei și a început apoi să coboare în goană. PREDA, Î. 36. DLRLC
    • format_quote Zările se desfășurau... pînă în nemărginit. Pe întinderea mare, nici o colină. SADOVEANU, O. I 161. DLRLC
    • format_quote Satu-n vale pe-o colină, Mic și vesel... uite-l. COȘBUC, P. I 261. DLRLC
    • format_quote Văi, coline neumblate Și păduri nedesfundate Pretutindenea călcăm. TEODORESCU, P. P. 103. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.