17 definiții pentru complicație
din care- explicative (11)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiune s. f.] – Din fr. complication.
COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, lucru care complică. ♦ Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. [Var.: (înv.) complicațiune s. f.] – Din fr. complication.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
complicație sf [At: HASDEU, I. C. 78 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr complication] 1 Situație greu de descurcat Si: încâlceală, încurcătură. 2 Lucru care complică. 3 Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPLICAȚIE, complicații, s. f. Faptul de a (s e) complica; stare complicată, greu de descurcat; încurcătură, încîlceală; lucru care complică. Pentru prima oară în cariera mea mi se întîmplă asemenea complicație pe care n-o pot descurca. SADOVEANU, P. M. 103. Aceasta ar fi însemnat o complicație plină de neprevăzute dificultăți. C. PETRESCU, R. DR. 204. Același vapor m-a readus în Constanța, fără nici o complicație. SAHIA, U.R.S.S. 5. ♦ Stare patologică nouă, apărută ca o agravare a unei boli. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) complicațiune (GHICA, S. 453) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPLICAȚIE s.f. Complicare; stare complicată; încurcătură. ♦ Agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. [Var. complicațiune s.f. / cf. fr. complication, lat. complicatio].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPLICAȚIE s. f. 1. faptul de a (se) complica; stare complicată; încurcătură. 2. agravare a unei boli prin apariția unor noi stări patologice. (< fr. complication, lat. complicatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
COMPLICAȚIE ~i f. 1) Factor care complică ceva. 2) Agravare a unei boli, prin apariția de fenomene patologice noi. [Art. complicația; G.-D. complicației; Sil. -ți-e] /<fr. complication
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COMPLICAȚIUNE s. f. v. complicație.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
complicațiune sf vz complicație
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMPLICAȚIUNE s.f. v. complicație.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
complicați(un)e f. 1. starea lucrului complicat; 2. circumstanță ce complică: complicatiunea unei boale.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*complicațiúne f. (lat. complicátio, -ónis. V. aplicațiune). Încurcătură, greutate: în această boală (orĭ afacere) se pot produce complicațiunĭ. – Și -áție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
complicație (desp. -ți-e-) s. f., art. complicația (desp. -ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (desp. -ți-i-)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
complicație (-ți-e-) s. f., art. complicația (-ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
complicație s. f. (sil. -ți-e-), art. complicația (sil. -ți-a), g.-d. art. complicației; pl. complicații, art. complicațiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
complicație
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COMPLICAȚIE s. încâlceală, încurcătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COMPLICAȚIE s. încîlceală, încurcătură.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
complicație, complicațiisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) complica; stare complicată, greu de descurcat; lucru care complică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: complicare încurcătură încâlceală
- Pentru prima oară în cariera mea mi se întîmplă asemenea complicație pe care n-o pot descurca. SADOVEANU, P. M. 103. DLRLC
- Aceasta ar fi însemnat o complicație plină de neprevăzute dificultăți. C. PETRESCU, R. DR. 204. DLRLC
- Același vapor m-a readus în Constanța, fără nici o complicație. SAHIA, U.R.S.S. 5. DLRLC
- 1.1. Stare patologică nouă (agravantă) care apare în cursul evoluției unei boli. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- complication DEX '09 DEX '98 DN