14 definiții pentru confluență
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. 1. Locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă. 2. Fig. Loc de întâlnire, contact. [Pr.: -flu-en-] – Din fr. confluence.
confluență sf [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 141 / P: ~lu-en~ / Pl: ~țe / E: fr confluence, it confluenza] 1 Locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă. 2 (Fig) Punct în care se intersectează două curente, idei etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. Locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă. [Pr.: -flu-en] – Din fr. confluence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
CONFLUENȚĂ, confluențe, s. f. Locul de întîlnire a două cursuri de apă. Confluența Oltului cu Dunărea. ◊ Fig. Cele dinții pasări sălbatice, călătorind spre sud, se învîrteau sus, într-o confluență a vînturilor. CAMILAR, TEM. 337.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFLUENȚĂ s.f. Loc unde se unesc două cursuri de apă. ♦ (Fig.) Loc de întîlnire; contact, întîlnire. [< it. confluenza, cf. lat. confluentia].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONFLUENȚĂ s. f. 1. loc unde se unesc două cursuri de apă sau limbile a doi ghețari. 2. (fig.) punct de întâlnire, contact. (<fr. confluence, lat. confluentia)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONFLUENȚĂ ~e f. Loc de unire a două ape curgătoare. ~a râurilor. [G.-D. confluenței; Sil. -flu-en-] /<fr. confluence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
confluență f. locul unde se împreună două cursuri de apă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*confluénță f., pl. e (lat. con-fluentia). Locu unde se împreună două rîurĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
confluență (desp. -flu-en-) s. f., g.-d. art. confluenței; pl. confluențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
confluență (flu-en-) s. f., g.-d. art. confluenței; pl. confluențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confluență s. f. → fluență
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONFLUENȚĂ s. (GEOGR.) (rar) răscruce. (La ~ Oltului cu Dunărea.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONFLUENȚĂ s. (GEOGR.) (rar) răscruce. (La ~ Oltului cu Dunărea.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: con-flu-en-ță
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
confluență, confluențesubstantiv feminin
- 1. Locul în care se unesc două sau mai multe cursuri de apă. DEX '09 DLRLC DNsinonime: răscruce
- Confluența Oltului cu Dunărea. DLRLC
-
-
- Cele dintîi pasări sălbatice, călătorind spre sud, se învîrteau sus, într-o confluență a vînturilor. CAMILAR, TEM. 337. DLRLC
-
etimologie:
- confluence DEX '09 DEX '98 MDN '00