5 definiții pentru contrariat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRARIAT, -Ă, contrariați, -te, adj. Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările. [Pr.: -ri-at] – V. contraria.
CONTRARIAT, -Ă, contrariați, -te, adj. Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările. [Pr.: -ri-at] – V. contraria.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Iris
- acțiuni
contrariat, ~ă a [At: C. PETRESCU, C. V. 123 / P: ~ri-at / Pl: ~ați, ~e / E: contraria] Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTRARIAT, -Ă, contrariați,-te, adj. (Despre persoane) Supărat sau surprins în mod neplăcut din cauza unei împotriviri sau a unui fapt care-i contrazice părerile sau așteptările. Păru foarte contrariat de această inexactitate. C. PETRESCU, C. V. 123. – Pronunțat: -ri-at.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONTRARIAT adj. șocat, vexat, (fig.) izbit. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTRARIAT adj. șocat, vexat, (fig.) izbit. (Un om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
contrariat, contrariatăadjectiv
- 1. Surprins în mod neplăcut de o împotrivire sau de un fapt care îi contrazice părerile sau așteptările. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Păru foarte contrariat de această inexactitate. C. PETRESCU, C. V. 123. DLRLC
-
etimologie:
- contraria DEX '98 DEX '09