opțiuni
  • info

9 definiții pentru conviețuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONVIEȚUIRE, conviețuiri, s. f. Faptul de a conviețui; coabitare. – V. conviețui.

CONVIEȚUIRE, conviețuiri, s. f. Faptul de a conviețui; coabitare. – V. conviețui.

conviețuire sf [At: COD. PEN. R. P. R. 473 / Pl: ~ri / E: conviețui] Coabitare.

CONVIEȚUIRE, conviețuiri, s. f. Faptul de a conviețui; viață în comun. Regimul nostru de democrație populară a realizat conviețuirea frățească a tuturor minorităților naționale din Republica Populară Romînă. – Pronunțat: -vie-.

CONVIEȚUIRE s.f. Faptul de a conviețui. [< conviețui].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conviețuire (desp. -vie-) s. f., g.-d. art. conviețuirii; pl. conviețuiri

conviețuire (-vie-) s. f., g.-d. art. conviețuirii; pl. conviețuiri

conviețuire s. f. → viețuire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONVIEȚUIRE s. v. coabitare.

CONVIEȚUIRE s. (JUR.) coabitare, trai. (~ lor a fost îndelungată.)

Intrare: conviețuire
conviețuire substantiv feminin
  • silabație: con-vie- info
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conviețuire
  • conviețuirea
plural
  • conviețuiri
  • conviețuirile
genitiv-dativ singular
  • conviețuiri
  • conviețuirii
plural
  • conviețuiri
  • conviețuirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conviețuire, conviețuirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a conviețui. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: coabitare trai
    • format_quote Regimul nostru de democrație populară a realizat conviețuirea frățească a tuturor minorităților naționale din Republica Populară Română. DLRLC
etimologie:
  • vezi conviețui DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.