6 definiții pentru cortuleț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORTULEȚ, cortulețe, s. n. Diminutiv al lui cort; corturel. – Cort + suf. -uleț.

CORTULEȚ, cortulețe, s. n. Diminutiv al lui cort; corturel. – Cort + suf. -uleț.

cortuleț sn [At: ODOBESCU, S. II, 427 / Pl: ~e / E: cort + -uleț] 1-10 (Șhp) Cortișor (1-10).

CORTULEȚ, corlulețe, s. n. Diminutiv al lui cort. La mijloc de cortulețe este-un cort mare rotat. ODOBESCU, S. II 47.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cortuleț s. n., pl. cortulețe

cortuleț s. n., pl. cortulețe

cortuleț s. n., pl. cortulețe

Intrare: cortuleț
cortuleț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cortuleț
  • cortulețul
  • cortulețu‑
plural
  • cortulețe
  • cortulețele
genitiv-dativ singular
  • cortuleț
  • cortulețului
plural
  • cortulețe
  • cortulețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cortuleț, cortulețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui cort. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: corturel
    • format_quote La mijloc de cortulețe este-un cort mare rotat. ODOBESCU, S. II 47. DLRLC
etimologie:
  • Cort + -uleț. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.