15 definiții pentru corăbier

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CORĂBIER, corăbieri, s. m. Navigator, marinar pe o corabie; proprietar al unei corăbii. [Pr.: -bi-er] – Corabie + suf. -ar.

CORĂBIER, corăbieri, s. m. Navigator, marinar pe o corabie; proprietar al unei corăbii. [Pr.: -bi-er] – Corabie + suf. -ar.

corăbier sm [At: N. TESTAMENT (1648) / V: (înv) ~rabiiar, ~ra~, ~iear, ~biiar / P: ~bi-er / Pl: ~i / E: corabie + -er] 1 Navigator pe o corabie (1). 2 Proprietar al unei corăbii (1). 3 Vornic care duce corabia (5) la nuntă.

CORĂBIER, corăbieri, s. m. Navigator, marinar pe o corabie, matelot; proprietar al unei corăbii. Maestru în arta manevrei pînzelor, stîrnea prin porturile Orientului admirația corăbierilor bătrîni. BART, E. 119. A comparat... pe om cu un corăbier aruncat pe valuri. CARAGIALE, O. VII 172. Corăbierul, cînd marea e-n talazuri, Aleargă la limanul ce-adesea l-a scăpat. ALEXANDRESCU, M. 48. – Pronunțat: -bi-er.

CORĂBIER ~i m. înv. 1) Marinar pe o corabie; navigator. 2) Proprietar al unei corăbii. [Sil. -bi-er] /corabie + suf. ~ar

corăbier m. 1. om întrebuințat la cârma corăbiei, marinar; 2. stăpân de vas plutitor.

corăbiér m. (d. corabie). Marinar, navigator (pe fluviĭ saŭ pe mare).

corabier sm vz corăbier

corabiiar sm vz corăbier

corăbiar sm vz corăbier

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

corăbier (desp. -bi-er) s. m., pl. corăbieri

corăbier (-bi-er) s. m., pl. corăbieri

corăbier s. m. (sil. -bi-er), pl. corăbieri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CORĂBIER s. (livr.) năier, (înv.) apar.

CORĂBIER s. (livr.) năier, (înv.) apar.

Intrare: corăbier
  • silabație: -bi-er info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • corăbier
  • corăbierul
  • corăbieru‑
plural
  • corăbieri
  • corăbierii
genitiv-dativ singular
  • corăbier
  • corăbierului
plural
  • corăbieri
  • corăbierilor
vocativ singular
  • corăbierule
  • corăbiere
plural
  • corăbierilor
corabier
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corăbiar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
corabiiar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

corăbier, corăbierisubstantiv masculin

  • 1. Navigator, marinar pe o corabie; proprietar al unei corăbii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Maestru în arta manevrei pînzelor, stîrnea prin porturile Orientului admirația corăbierilor bătrîni. BART, E. 119. DLRLC
    • format_quote A comparat... pe om cu un corăbier aruncat pe valuri. CARAGIALE, O. VII 172. DLRLC
    • format_quote Corăbierul, cînd marea e-n talazuri, Aleargă la limanul ce-adesea l-a scăpat. ALEXANDRESCU, M. 48. DLRLC
etimologie:
  • Corabie + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.