11 definiții pentru cotcodăcire
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COTCODĂCIRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci. – V. cotcodăci.
COTCODĂCIRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci. – V. cotcodăci.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
cotcodăcire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: cotcodăci] 1-2 (D. găini) Emitere a sunetului cotcodac (1-2) Si: cătcărăit (1-2), cotcodăceală (1-2), cotcodăcit (1-2), cotorozire (1-2), cutcudețătură (1-2), cutcurezare (1-2). 3 Trăncănire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COTCODĂCIRE, cotcodăciri, s. f. Acțiunea de a cotcodăci; cotcodăceală. Tot felul de behăituri anormale, de trîmbițări ieșite din gamă, de cotcodăciri neobișnuite se înfrățiră, ridicîndu-se în tămbălău. ANGHEL, PR. 97.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cătcădăcire sf vz cotcodăcire corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cătcădățire sf vz cotcodăcire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
câtcădăcire sf vz cotcodăcire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cotcodăcire s. f., g.-d. art. cotcodăcirii; pl. cotcodăciri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cotcodăcire s. f., g.-d. art. cotcodăcirii; pl. cotcodăciri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cotcodăcire s. f., g.-d. art. cotcodăcirii; pl. cotcodăciri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COTCODĂCIRE s. v. cotcodăcit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
COTCODĂCIRE s. cotcodăceală, cotcodăcit. (~ găinilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cotcodăcire, cotcodăcirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a cotcodăci. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cotcodăceală cotcodăcit
- Tot felul de behăituri anormale, de trîmbițări ieșite din gamă, de cotcodăciri neobișnuite se înfrățiră, ridicîndu-se în tămbălău. ANGHEL, PR. 97. DLRLC
-
etimologie:
- cotcodăci DEX '98 DEX '09