10 definiții pentru cărturăreasă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. – Cărturar + suf. -easă.
CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. – Cărturar + suf. -easă.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cărturăreasă sf [At: CREANGĂ, A. 12 / Pl: ~ese / E: cărturar + -easă] 1 (Înv) Femeie care ghicește în cărți. 2 (Pex) Femeie care ghicește în bobi Si: bobăreasă. 3 (Irn) Femeie savantă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu prezicerea viitorului din combinații ale cărților de joc sau ale boabelor de porumb și de fasole, cărora naivii le atribuie puterea de a dezvălui lucruri ascunse. Zodierii și cărturăresele pe la care căutase pentru mine... îi băgase mamei o mulțime de bazaconii în cap. CREANGĂ, A. 12. Maica e cărturăreasă, Cînd o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară. TEODORESCU, P. P. 351.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂRTURĂREASĂ, cărturărese, s. f. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți, în bobi etc. – Din cărturar + suf. -easă.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CĂRTURĂREASĂ ~ese f. pop. rar Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. /cărturar + suf. ~easă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cărturăreasă f. femeie care ghicește dând în cărți.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cărturăreasă s. f., g.-d. art. cărturăresei; pl. cărturărese
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cărturăreasă s. f., g.-d. art. cărturăresei; pl. cărturărese
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cărturăreasă s. f., g.-d. art. cărturăresei; pl. cărturărese
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
cărturăreasă, cărturărese s. f. ghicitoare în cărți
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
cărturăreasă, cărturăresesubstantiv feminin
- 1. Femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Zodierii și cărturăresele pe la care căutase pentru mine... îi băgase mamei o mulțime de bazaconii în cap. CREANGĂ, A. 12. DLRLC
- Maica e cărturăreasă, Cînd o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară. TEODORESCU, P. P. 351. DLRLC
-
etimologie:
- Cărturar + -easă. DEX '98 DEX '09