8 definiții pentru dăscăleală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂSCĂLEALĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2); cicăleală, dăscălitură. – Dăscăli + suf. -eală.
DĂSCĂLEALĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2); cicăleală, dăscălitură. – Dăscăli + suf. -eală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
dăscăleală sf [At: DL / Pl: ~eli / E: dăscăli + -eală] 1 Cicăleală. 2 Dăscălit1. 3 (Reg) Dăscălitură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLEALĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2), de a bate (pe cineva) la cap; cicăleală.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dăscăleală s. f., g.-d. art. dăscălelii; pl. dăscăleli
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăscăleală s. f., g.-d. art. dăscălelii; pl. dăscăleli
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăscăleală s. f., g.-d. art. dăscălelii; pl. dăscăleli
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂSCĂLEALĂ s. v. cicăleală.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DĂSCĂLEALĂ s. bodogăneală, cicăleală, sîcîială, (reg.) morocăneală, (fig.) pisălogeală. (Mai termină cu ~!)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F54) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dăscăleală, dăscălelisubstantiv feminin
etimologie:
- Dăscăli + -eală. DEX '98 DEX '09