daltonism sn [At: BIANU, S. D. cf ȘĂINEANU, D. V. / Pl: ~e / E: fr daltonisme] Tulburare a vederii care constă în imposibilitatea de a diferenția unele culori, în special, roșu de verde.

DALTONISM s. n. Defect al vederii, caracterizat prin incapacitatea de a distinge una de alta anumite culori, îndeosebi roșul de verde.

DALTONISM s.n. Defect al vederii constînd în incapacitatea de a deosebi anumite culori una de alta, în special roșul de verde; cecitate cromatică. [< fr. daltonisme, cf. Dalton – fizician englez].

DALTONISM s. n. deficiență congenitală constând în incapacitatea de a distinge culorile roșu și verde. (< fr. daltonisme)

DALTONISM n. Stare patologică constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roșul de verde); cecitate cromatică. /<fr. daltonisme

daltonism n. V. Dalton.

*daltonízm n. (d. Dalton, un fizic englez). O boală care te face să confunzĭ colorile văzînd toate în cenușiŭ.

daltonism s. n.

daltonism s. n.

daltonism s. n.

DALTONÍSM (< fr. {i}; {s} n. pr. Dalton) s. n. Anomalie vizuală ereditară, mai frecventă la bărbați, manifestată prin incapacitatea de percepție diferențiată a culorilor; de obicei nu se poate deosebi culoarea roșie de cea verde. V. acromatopsie.