opțiuni
  • info

12 definiții pentru decupla

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DECUPLA, decuplez, vb. I. Tranz. A dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic. ♦ A deconecta (2). – Din fr. découpler.

DECUPLA, decuplez, vb. I. Tranz. A dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic. ♦ A deconecta (2). – Din fr. découpler.

decupla vt [At: ENC. TEHN. 175 / Pzi: ~lez / E: fr découpler] (C.i. elementele unor sisteme tehnice) A desface legătura Si: deconecta.

DECUPLA, decuplez, vb. I. Tranz. (Tehn.; despre elementele unui cuplu) A dezlega, a desface. A decuplat vagoanele.

DECUPLA vb. I. tr. A desface, a dezlega (părțile unui cuplu). [< fr. découpler].

DECUPLA vb. tr. 1. a deconecta (I, 2). 2. a desface legătura dintre două sisteme tehnice sau dintre două organe cuplate. (< fr. découpler)

A DECUPLA ~ez tranz. (sisteme tehnice) A scoate din cuplaj. /<fr. découpler

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

decupla (a ~) (a deconecta) (desp. -cu-pla) vb., ind. prez. 1 sg. decuplez, 3 decuplează; conj. prez. 1 sg. să decuplez, 3 să decupleze

decupla (a ~) (a deconecta) (-cu-pla) vb., ind. prez. 3 decuplează

decupla vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. decuplez, 3 sg. și pl. decuplează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DECUPLA vb. v. deconecta.

DECUPLA vb. (FIZ.) a deconecta. (A ~ un aparat electric.)

A decupla ≠ a cupla

Intrare: decupla
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • decupla
  • decuplare
  • decuplat
  • decuplatu‑
  • decuplând
  • decuplându‑
 singular plural
  • decuplează
  • decuplați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • decuplez
 (să)
  • decuplez
  • decuplam
  • decuplai
  • decuplasem
a II-a (tu)
  • decuplezi
 (să)
  • decuplezi
  • decuplai
  • decuplași
  • decuplaseși
a III-a (el, ea)
  • decuplează
 (să)
  • decupleze
  • decupla
  • decuplă
  • decuplase
plural I (noi)
  • decuplăm
 (să)
  • decuplăm
  • decuplam
  • decuplarăm
  • decuplaserăm
  • decuplasem
a II-a (voi)
  • decuplați
 (să)
  • decuplați
  • decuplați
  • decuplarăți
  • decuplaserăți
  • decuplaseți
a III-a (ei, ele)
  • decuplează
 (să)
  • decupleze
  • decuplau
  • decuplară
  • decuplaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

decupla, decuplezverb

  • 1. A dezlega, a desface elementele unui cuplu, ale unui sistem tehnic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: desface dezlega antonime: cupla
    • format_quote A decuplat vagoanele. DLRLC
  • 2. A deconecta. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: deconecta
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.