14 definiții pentru demers
din care- explicative DEX (8)
 - ortografice DOOM (3)
 - etimologice (1)
 - sinonime (2)
 
Explicative DEX
DEMERS, demersuri, s. n. Acțiune întreprinsă (pe lângă cineva) în susținerea unei cauze; intervenție în scopul obținerii unui anumit rezultat. – De4 + mers (după fr. démarche).
DEMERS, demersuri, s. n. Acțiune întreprinsă (pe lângă cineva) în susținerea unei cauze; intervenție în scopul obținerii unui anumit rezultat. – De4 + mers (după fr. démarche).
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de ana_zecheru
 - acțiuni
 
demers sn [At: BARIȚIU, P. A. III, 423 / Pl: ~uri / E: de4 + mers cdp fr démarche] 1-4 Acțiune întreprinsă (pe lângă cineva sau) undeva (în susținerea unei cauze sau) în scopul obținerii unui anumit rezultat.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMERS, demersuri, s. n. Acțiune întreprinsă (pe lîngă cineva) pentru obținerea unui rezultat favorabil; intervenție. Numai dacă mă iubește e explicabil demersul ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 186. Se va duce la Baloleanu să se intereseze dacă a făcut vreun demers. REBREANU, R. I 53.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMERS s.n. Mijlocire, intervenție (pe lîngă cineva) în vederea obținerii unui anumit rezultat. [După fr. démarche].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMERS s. n. 1. intervenție (pe lângă cineva) în vederea obținerii unui anumit rezultat. 2. manieră de a conduce un raționament, de a progresa către un scop; metodă. (după fr. démarche)
- sursa: MDN '00 (2000)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
DEMERS ~uri n. 1) Intervenție făcută pe lângă o persoană sau pe lângă o administrație cu scopul de a obține ceva. 2) Operație, acțiune pentru a realiza ceva. ~ științific. /de + mers
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
demers n. 1. fig. mod de a lucra; 2. pl. ceea ce se face pentru reușita unui lucru. [Modelat după fr. démarche].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
*demérs n., pl. urĭ (d. fr. démarche, d. marche, mers. V. marș). Tratativă, tentativă: a face demersurile necesare pentru o afacere.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
demers s. n., pl. demersuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
demers s. n., pl. demersuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
demers s. n., pl. demersuri
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Etimologice
demers (demersuri), s. n. – Gestiune, diligență. Din fr. démarche, adaptat la mers. Sensul de „pas, mers, umblet”, propriu fr., este rar; cf. totuși demersu-i grațios (V. A. Urechiă).
- sursa: DER (1958-1966)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Sinonime
DEMERS s. v. intervenție.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
DEMERS s. intervenție, (înv.) ispită, ispitire. (Un ~ hotărît.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
|    substantiv neutru (N24)    Surse flexiune: DOR    |  nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| genitiv-dativ | singular |  
  |   
  |  
| plural |  
  |   
  |  |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
  demers, demersurisubstantiv neutru  
 -  1. Acțiune întreprinsă (pe lângă cineva) în susținerea unei cauze; intervenție în scopul obținerii unui anumit rezultat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: intervenție
-  Numai dacă mă iubește e explicabil demersul ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 186. DLRLC
 -  Se va duce la Baloleanu să se intereseze dacă a făcut vreun demers. REBREANU, R. I 53. DLRLC
 
 -  
 -  2. Manieră de a conduce un raționament, de a progresa către un scop. MDN '00sinonime: metodă
 
etimologie:
-  De + mers DEX '09 DEX '98
 -  démarche DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.