15 definiții pentru demite
din care- explicative DEX (9)
 - ortografice DOOM (3)
 - sinonime (2)
 - expresii (1)
 
Explicative DEX
DEMITE, demit, vb. III. Tranz. A scoate pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc.; a destitui, a concedia. – Din fr. démettre, lat. demittere.
DEMITE, demit, vb. III. Tranz. A scoate pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc.; a destitui, a concedia. – Din fr. démettre, lat. demittere.
- sursa: DEX '98 (1998)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
demite [At: IORGOVICI, O. 52/10 / V: (rar) di~ / Pzi: demit / E: lat demittere, fr démettre] 1 vt (Îrg; c.i. ochi, sprâncene, brațe etc.) A lăsa în jos. 2 vr (Trs; fig) A se coborî la un nivel inferior (într-o discuție, într-o atitudine etc.) 3 vt A îndepărta pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc. Si: a destitui.
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMITE, demit, vb. III. Tranz. (Azi rar) A scoate, a da afară (pe cineva) dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc.; a destitui, a concedia. De mîine poți să te socotești demis. DEMETRIUS, C. 53. Sinești nu e un ministru de justiție ca Hariton, să se lase demis de o gazetă. CAMIL PETRESCU, T. I 205. – Formă gramaticală: part. demis.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMITE vb. III. tr. A forța (pe cineva) să-și dea demisia; a destitui. [P.i. demit. / < lat. demittere, cf. fr. démettre].
- sursa: DN (1986)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
DEMITE vb. tr. a destitui. (< lat. demittere, fr. démettre)
- sursa: MDN '00 (2000)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
A DEMITE demit tranz. (persoane) A forța să-și dea demisia. /<fr. démettre, lat. demittere
- sursa: NODEX (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
dimite v vz demite
- sursa: MDA2 (2010)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
*demít și dimít, -mis, a -míte v. tr. (fr. dé-mettre, d. lat. de-mittere, a da jos, a trînti, și di-mettere, a înlătura; it. di-mittere, sp. dimitir). Destituĭ: l-a demis din funcțiune. V. refl. Renunț la o funcțiune, demisionez: a se demite din minister. Mă retrag, mă las de.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
dimís-, dimit V. demis, demit.
- sursa: Scriban (1939)
 - adăugată de blaurb.
 - acțiuni
 
Ortografice DOOM
demite (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. demit, 2 sg. demiți, 3 sg. demite; conj. prez. 1 sg. să demit, 3 să demită; ger. demițând; part. demis
- sursa: DOOM 3 (2021)
 - adăugată de gall
 - acțiuni
 
demite (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. demit, 1 pl. demitem; conj. prez. 3 să demită; ger. demițând; part. demis
- sursa: DOOM 2 (2005)
 - adăugată de raduborza
 - acțiuni
 
demite vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. demit, 1 pl. demitem; conj. prez. 3 sg. și pl. demită; ger. demițând; part. demis
- sursa: Ortografic (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
Sinonime
DEMITE vb. v. destitui.
- sursa: Sinonime (2002)
 - adăugată de siveco
 - acțiuni
 
DEMITE vb. a destitui, a îndepărta, a scoate, (înv. și fam.) a mazili. (L-a ~ din funcție.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
 - adăugată de LauraGellner
 - acțiuni
 
Expresii și citate
Se soumettre ou se démettre (fr. „Să se supună sau să se demită”) – Într-un discurs rostit la Lille în 1877, Léon Gambetta, unul dintre fruntașii opoziției republicane în timpul celui de-al doilea Imperiu, prin cuvintele de mai sus, a făcut aluzie la mareșalul Mac Mahon, pe atunci președintele Franței, spre a-l determina să schimbe guvernul, sau să demisioneze. Expresia s-a răspîndit repede și a rămas ca un avertisment adresat cuiva care, aflat într-o situație desperată, trebuie să aleagă între supunere sau renunțare.
- sursa: CECC (1968)
 - adăugată de Anca Alexandru
 - acțiuni
 
|    verb (VT623)    Surse flexiune: DOR    |  infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
 (a) 
  |   
  |   
  |   
  |  singular | plural | ||
 
  |   
  |  ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (tu) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (el, ea) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| plural | I (noi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  |
| a II-a (voi) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
| a III-a (ei, ele) |  
  |   (să) 
  |   
  |   
  |   
  |  ||
  demite, demitverb  
 -  1. A scoate pe cineva dintr-o demnitate, dintr-o funcție etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-  De mîine poți să te socotești demis. DEMETRIUS, C. 53. DLRLC
 -  Sinești nu e un ministru de justiție ca Hariton, să se lase demis de o gazetă. CAMIL PETRESCU, T. I 205. DLRLC
 
 -  
 
etimologie:
-  démettre DEX '09 DEX '98 DN
 -  demittere DEX '09 DEX '98 DN
 
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.