12 definiții pentru dentină
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DENTINĂ s. f. Țesut osos sensibil care formează coroana și rădăcina dintelui; ivoriu. – Din fr. dentine.
dentină sf [At: ANATOMIA, 96 / Pl: ~ne / E: fr dentine] Substanță proteică, bogat mineralizată, care formează masa principală a dintelui Si: ivoriu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTINĂ s. f. Substanță proteică, bogat mineralizată, care formează masa principala a dintelui; ivoriu. – Din fr. dentine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
DENTINĂ s. f. Substanță proteică, bogat mineralizată, care formează masa principală a dintelui.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTINĂ s.f. Substanță organică din care este formată masa dintelui; ivoriu. [< fr. dentine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DENTINĂ s. f. substanță proteică, bogat mineralizată, din care este formată pulpa dintelui; ivoriu. (< fr. dentine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DENTINĂ f. Substanță organică din care este formată masa principală a dintelui; ivoriu. /<fr. dentine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dentină s. f., g.-d. art. dentinei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dentină s. f., g.-d. art. dentinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dentină s. f., g.-d. art. dentinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DENTINĂ s. (ANAT.) ivoriu. (~ dintelui.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DENTINĂ s. (ANAT.) ivoriu. (~ dintelui.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
dentinăsubstantiv feminin
- 1. Țesut osos sensibil care formează coroana și rădăcina dintelui. DEX '09 DLRLC DNsinonime: ivoriu
etimologie:
- dentine DEX '09 DEX '98 DN