opțiuni
  • info

18 definiții pentru depeșă

din care

Explicative DEX

DEPEȘĂ, depeșe, s. f. (Înv.) Înștiințare transmisă prin mijloacele cele mai rapide; (în special) telegramă. – Din fr. dépêche.

depeșă sf [At: AR (1829) 251/26 / Pl: ~șe / E: fr dépêche] 1 (Iuz) Înștiințare transmisă prin mijloacele cele mai rapide. 2 (Spc) Telegramă.[1] modificată

  1. În original incorect acc.: depeșă — LauraGellner

DEPEȘĂ, depeșe, s. f. (Ieșit din uz) Înștiințare transmisă prin mijloacele cele mai rapide; (în special) telegramă. – Din fr. dépêche.

DEPEȘĂ, depeșe, s. f. (Astăzi rar) Înștiințare transmisă prin mijloacele cele mai rapide (astăzi prin telegraf, v. telegramă). Ștafetele primarului au pornit cu goana cea mare a cailor, purtînd depeșă grabnică. GALAN, Z. R. 75. Pristanda: Coane Fănică! o depeșă fe-fe urgentă! CARAGIALE, O. I 143. Consulul general al Franței cheamă pe C. A. Rosetti și-i arată o depeșă prin care Lamartine... îi scria să-l prevestească că trimetea într-adins la București pe un amic al său credincios. GHICA, S. A. 159.

DEPEȘĂ s.f. (Rar) Telegramă. [< fr. dépèche].

DEPEȘĂ s. f. (rar) telegramă. (< fr. dépêche)

DEPEȘĂ ~e f. înv. Comunicare transmisă rapid; telegramă. /<fr. dépêche

depeșă f. telegramă (= fr. dépêche).

*depéșă f., pl. ĭ (fr. dépêche, d. dépêcher, a depeșa, de unde și it. dispaccio și sp. despacho). Telegramă, informațiune urgentă.

dipișa sf vz depeșă[1]

  1. dipișa – formă posibil incorectă în original, chiar dacă ar fi vorba numai de o greșeală de tipar pentru dipișă, ambele forme nefiind atestate de def. formei principale — LauraGellner

Ortografice DOOM

depeșă (înv.) s. f., art. depeșa, g.-d. art. depeșei; pl. depeșe

depeșă (înv.) s. f., art. depeșa, g.-d. art. depeșei; pl. depeșe

depeșă s. f., art. depeșa, g.-d. art. depeșei; pl. depeșe

depeșă, pl. depeșe

depeșă, -și.

Etimologice

depeșă (-șe), s. f. – Înștiințare, comunicare. Fr. dépêche. – Der. depeșa, vb. (a comunica, a înștiința), din fr. dépêcher.

Sinonime

DEPEȘĂ s. v. epistolă, epistolie, scrisoare, telegramă.

depeșă s. v. EPISTOLĂ. EPISTOLIE. SCRISOARE. TELEGRAMĂ.

Intrare: depeșă
depeșă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depeșă
  • depeșa
plural
  • depeșe
  • depeșele
genitiv-dativ singular
  • depeșe
  • depeșei
plural
  • depeșe
  • depeșelor
vocativ singular —
plural —
depeșă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: IVO-III, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • depeșă
  • depeșa
plural
  • depeși
  • depeșile
genitiv-dativ singular
  • depeși
  • depeșii
plural
  • depeși
  • depeșilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

depeșă, depeșesubstantiv feminin

  • 1. învechit Înștiințare transmisă prin mijloacele cele mai rapide; (în special) telegramă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: telegramă
    • format_quote Ștafetele primarului au pornit cu goana cea mare a cailor, purtînd depeșă grabnică. GALAN, Z. R. 75. DLRLC
    • format_quote Pristanda: Coane Fănică! o depeșă fe-fe urgentă! CARAGIALE, O. I 143. DLRLC
    • format_quote Consulul general al Franței cheamă pe C. A. Rosetti și-i arată o depeșă prin care Lamartine... îi scria să-l prevestească că trimetea într-adins la București pe un amic al său credincios. GHICA, S. A. 159. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.