DEPĂȘIT, -Ă, depășiți, -te, adj. 1. Întrecut. 2. Învechit, perimat. – V. depăși.

depășit¹ sn [At: MDA ms / E: depăși] 1-3 Depășire (1-3).

depășit², ~ă a [At: LOVINESCU, C. I, 7 / Pl: ~iți, ~e / E: depăși] 1 Întrecut (de altceva sau altcineva). 2 Care a trecut peste o anumită linie. 3-4 (Fig) A cărui competență sau putere este insuficientă. 5 (Fig) Perimat.

DEPĂȘIT, -Ă, depășiți, -te, adj. Învechit, perimat. – V. depăși.

DEPĂȘIT, -Ă, depășiți, -te, adj. Învechit, perimat. Teorie depășită.

DEPĂȘIT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A DEPĂȘI. 2) (despre teorii, concepții) Care nu mai corespunde cerințelor vremii; care nu mai este actual; învechit; perimat. /v. a depăși

DEPĂȘIT adj. 1. v. învechit. 2. învechit, perimat, retrograd. (O mentalitate ~.) 3. v. arhicunoscut.

DEPĂȘIT adj. 1. demodat, desuet, învechit, perimat, vechi, (livr.) vetust, (fam. fig.) fumat. (Practici ~.) 2. învechit, perimat, retrograd. (O mentalitate ~.) 3. arhicunoscut, banal, știut, vechi, (rar) răscunoscut, (fam. fig.) fumat, răsuflat. (O glumă ~.)

Depășit ≠ actual