17 definiții pentru descendent (persoană)
din care- explicative (12)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESCENDENT, -Ă, descendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coboară; coborâtor. 2. S. m. și f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaș. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis.
DESCENDENT, -Ă, descendenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care coboară; coborâtor. 2. S. m. și f. Persoană care coboară din..., care se trage din...; urmaș. – Din fr. descendant, lat. descendens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descendent, ~ă [At: MARIN, F. 156 / V: (înv) ~dant, ~dinte sm, descindinte sm, desten~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr descendant, lat descendens, -ntis] 1 a Care coboară Si: coborâtor, (liv) descensiv. 2 smf Urmaș.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCENDENT2, -Ă, descendenți, -te, s. m. și f. Cel care se trage din..., coborîtor din...; urmaș. [La unele insecte] asistăm la cele mai minuțioase precauțiuni... pentru ca părinții să asigure descendenților un adăpost higienic. C. PETRESCU, Î. I 14.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCENDENT, -Ă adj. Care coboară, coborîtor; descensiv. // s.m. și f. Urmaș. [Cf. fr. descendant, lat. descendens].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESCENDENT, -Ă I. adj. care coboară; descensiv. ♦ nod ~ = unul dintre cele două puncte în care planul orbitei unei planete taie planul eclipticii. II. s. m. f. urmaș. III. s. n. (astrol.) semn zodiacal reprezentând punctul opus ascendentului (III, 2). (< fr. descendant, lat. descendens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DESCENDENT2 ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care descinde (dintr-un anumit neam sau dintr-o anumită familie); rudă în linie directă; coborâtor; urmaș. /<fr. descendant, lat. descendens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
descendent a. care descinde. ║ m. cel ce se trage din: descendenții Romanilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*descendént, -ă adj. (lat. descéndens -éntis). Care descinde, scoborîtor: mers descendent. Linie descendentă (în rudenie), posteritate, urmașiĭ cuĭva. Subst. Urmaș, care-șĭ trage originea din cineva: Româniĭ îs descendențĭ aĭ Romanilor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
descendant, ~ă smf, a vz descendent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descendinte sm vz descendent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
descindinte sm vz descendent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
deștendent, ~ă smf, a vz descendent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
descendent adj. m., s. m., pl. descendenți; adj. f., s. f. descendentă, pl. descendente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
descendent adj. m., s. m., pl. descendenți; adj. f., s. f. descendentă, pl. descendente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
descendent adj. m., s. m., pl. descendenți; f. sg. descendentă, pl. descendente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DESCENDENT s., adj. 1. s. v. urmaș. 2. s. pl. v. posteritate. 3. adj. v. coborâtor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DESCENDENT s., adj. 1. s. coborîtor, odraslă, progenitură, scoborîtor, urmaș, viță, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv. și reg.) rămășiță, (prin Transilv.) porodiță, (înv.) mărădic, rod, sămînță, semințenie, seminție, următor. (~ de domn.) 2. s. pl. posteritate, urmași (pl.), (înv.) mărădic. 3. adj. (FON.) coborîtor, scoborîtor. (Diftong ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
descendent, descendențisubstantiv masculin descendentă, descendentesubstantiv feminin
- 1. Persoană care coboară din..., care se trage din... DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: urmaș
- [La unele insecte] asistăm la cele mai minuțioase precauțiuni... pentru ca părinții să asigure descendenților un adăpost higienic. C. PETRESCU, Î. I 14. DLRLC
-
etimologie:
- descendant DEX '09 DEX '98 DN
- descendens, -ntis DEX '09 DEX '98 DN