descreștere sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: descrește] 1 Scădere. 2 Reducere. 3 Micșorare. 4 Împuținare.

DESCREȘTERE s. f. Faptul de a descrește; scădere, reducere, micșorare, împuținare. Ziua este în descreștere.

descreștere s. f., g.-d. art. descreșterii; pl. descreșteri

descreștere s. f., g.-d. art. descreșterii; pl. descreșteri

descreștere s. f., g.-d. art. descreșterii; pl. descreșteri

DESCREȘTERE s. 1. micșorare, reducere, scădere. (~ a dimensiunilor, a suprafeței unui corp.) 2. v. reducere. 3. v. micșorare. 4. v. atenuare.

DESCREȘTERE s. v. decadență, decădere, declin, regres.

DESCREȘTERE s. 1. micșorare, reducere, scădere. (~ a dimensiunilor, a suprafeței unui corp.) 2. diminuare, împuținare, micșorare, reducere, scădere, (înv.) puținare. (~ numărului de...) 3. micșorare, reducere, scădere, scurtare. (~ zilei în timpul toamnei.) 4. atenuare, calmare, diminuare, domolire, micșorare, potolire, reducere, scădere, slăbire, temperare. (~ vitezei vîntului.)

descreștere s. v. DECADENȚĂ. DECĂDERE. DECLIN. REGRES.

Descreștere ≠ creștere