opțiuni
  • info

13 definiții pentru descuama

din care

Explicative DEX

DESCUAMA, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

DESCUAMA, pers. 3 descuamează, vb. I. Refl. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. – Din fr. desquamer, lat. desquamare.

descuama vr [At: DA ms / S și: (înv) ~cva~ / P: ~cua~ / Pzi: ~mez, (rar) ~am / E: fr descquamer, lat descquamo, -are] (D. epidermă) 1-2 A se coji (în urma unei boli de piele).

DESCUAMA, descuamez, vb. I. Refl. (Despre piele) A se coji în urma unei boli de piele sau eruptive. – Pronunțat: -cua-.

DESCUAMA vb. I. refl. (Despre piele) A se coji (ca urmare a unei boli). [Pron. -cua-. / cf. fr. desquamer, lat. desquamare].

DESCUAMA vb. refl. (despre piele) a se coji (ca urmare a unei boli). (< fr. desquamer, lat. desquamare)

A SE DESCUAMA pers. 3 se ~ează intranz. (despre epidermă) A pierde coaja (din cauza unei boli contagioase sau de piele); a se coji. [Sil. -cu-a-] /<fr. desquamer, lat. desquamare

*descŭám și -éz, a -á v. tr. (lat. de-squamare, d. squama, solz. V. scamă). Dezlipesc părticele din ceva, Răzuĭesc solziĭ. V. refl. Se zice despre pele cînd tot cade de pe ĭa mătreață și alte pelicule.

Ortografice DOOM

descuama (a se ~) (desp. -cua-) vb. refl., ind. prez. 3 se descuamează, imperf. 3 pl. se descuamau; conj. prez. 3 să se descuameze; ger. descuamându-se

!descuama (a se ~) (-cua-) vb. refl., ind. prez. 3 se descuamează

descuama vb. (sil. mf. -scua-), ind. prez. 3 sg. și pl. descuamează

descuama (3 sil.)

Sinonime

DESCUAMA vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărâța. (Pielea s-a ~.)

DESCUAMA vb. a se coji, a se jupui, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărîța. (Pielea s-a ~.)

Intrare: descuama
  • silabație: des-cua-ma info
verb (V201)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • descuama
  • descuamare
  • descuamat
  • descuamatu‑
  • descuamând
  • descuamându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • descuamează
 (să)
  • descuameze
  • descuama
  • descuamă
  • descuamase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • descuamează
 (să)
  • descuameze
  • descuamau
  • descuamară
  • descuamaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

descuamaverb

  • 1. (Despre epidermă) A se coji în urma unei boli contagioase eruptive sau de piele. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: coji
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.