8 definiții pentru despărțit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DESPĂRȚIT1 s. n. Despărțire (1). ◊ Despărțitul oilor = desfacerea tovărășiei de stână, toamna, când se împart proprietarilor oile și produsele lor. – V. despărți.
DESPĂRȚIT1 s. n. Despărțire (1). ◊ Despărțitul oilor = desfacerea tovărășiei de stână, toamna, când se împart proprietarilor oile și produsele lor. – V. despărți.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
despărțit1 sn [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~per~, (îvr) dis~ / Pl: ~uri / E: despărți] 1-5 Despărțire (1-4, 6). 6 (Mat) Împărțire. 7 Clasificare. 8-9 Despărțire (16-17). 10 (Fig) Învrăjbire. 11 Bifurcare. 12 Despicare. 13-14 Despărțire (21-22). 15 Desfacere. 16 Rupere. 17 Despărțire (25). 18 Deosebire. 19-28 Despărțire (27-36). 29 Divorț. 30-40 Despărțire (38-48). 41 (Înv; pex) Parte. 42 (Îvr) Subdiviziune. 43-50 Despărțire (52-59). 51 (Mat; îvr) Deîmpărțit. 52 (Îs) ~ul oilor Desfacere a tovărășiei de stână toamna, când se împart proprietarilor oile și produsele lor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DESPĂRȚIT1 s. n. Despărțire. ◊ Despărțitul oilor = desfacerea tovărășiei de stînă, toamna, cînd se împart proprietarilor oile și produsele lor. Poate eu n-oi fi față la toamnă, nici la despărțitul oilor, nici nicăieri pe fața pămîntului. CAMILAR, N. I 253.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desperțit1 sn vz despărțit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
disapărțit sn vz despărțit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
despărțit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
despărțit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
despărțit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
despărțitsubstantiv neutru
- sinonime: despărțire
- 1.1. Despărțitul oilor = desfacerea tovărășiei de stână, toamna, când se împart proprietarilor oile și produsele lor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Poate eu n-oi fi față la toamnă, nici la despărțitul oilor, nici nicăieri pe fața pămîntului. CAMILAR, N. I 253. DLRLC
-
-
etimologie:
- despărți DEX '98