11 definiții pentru dezmeticire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZMETICIRE, dezmeticiri, s. f. (Adesea fig.) Faptul de a (se) dezmetici. [Var.: dezmetecire s. f.] – V. dezmetici.

DEZMETICIRE, dezmeticiri, s. f. (Adesea fig.) Faptul de a (se) dezmetici. [Var.: dezmetecire s. f.] – V. dezmetici.

dezmeticire sf [At: BIBLIA (1688), 391 1/6 / V: ~teci~ / S și: desm~ / Pl: ~ri / E: dezmetici] 1 (Înv) Stare a unui om dezmetic (1) Si: dezmeticit1 (1). 2 (Pex) Demență. 3 (Îvr) Comportare de dezmetic (2) Si: dezmeticit1 (3). 4 Revenire la starea normală (dintr-o amețeală, dintr-o emoție puternică) Si: (înv) dezamețire, dezmeticit1 (4). 5 (Fig) Clarificare (asupra unei probleme, neînțelegeri etc.). Si: dezmeticit1 (5).

DEZMETICIRE s. f. Faptul de a (se) dezmetici; revenire, trezire sau aducere la realitate. – Variantă: dezmetecire s. f.

DEZMETECIRE s. f. v. dezmeticire.

DEZMETECIRE s. f. v. dezmeticire.

DEZMETECIRE s. f. v. dezmeticire.

dezmetecire sf vz dezmeticire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezmeticire s. f., g.-d. art. dezmeticirii; pl. dezmeticiri

dezmeticire s. f., g.-d. art. dezmeticirii; pl. dezmeticiri

dezmeticire s. f., g.-d. art. dezmeticirii; pl. dezmeticiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZMETICIRE s. v. revenire.

DEZMETICIRE s. reculegere, regăsire, revenire, trezire. (~ cuiva din uluială.)

Dezmeticire ≠ buimăcire, năucire, zăpăcire

Intrare: dezmeticire
dezmeticire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmeticire
  • dezmeticirea
plural
  • dezmeticiri
  • dezmeticirile
genitiv-dativ singular
  • dezmeticiri
  • dezmeticirii
plural
  • dezmeticiri
  • dezmeticirilor
vocativ singular
plural
dezmetecire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmetecire
  • dezmetecirea
plural
  • dezmeteciri
  • dezmetecirile
genitiv-dativ singular
  • dezmeteciri
  • dezmetecirii
plural
  • dezmeteciri
  • dezmetecirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmeticire, dezmeticirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi dezmetici DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.