opțiuni
  • info

15 definiții pentru dezvinovăți

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZVINOVĂȚI, dezvinovățesc, vb. IV. Refl. A-și dovedi sau a căuta să-și dovedească nevinovăția; a se dezvinui, a se disculpa. ♦ Tranz. (Rar) A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinovăția cuiva. – Pref. dez- + [în]vinovăți.

dezvinovăți [At: BIBLIA (1688), ap. DLR ms / Pzi: ~țesc / E: dez- + (în)vinovăți] 1 vr A se disculpa. 2 vt (Rar) A declara pe cineva nevinovat. 3 vt (Rar) A demonstra nevinovăția cuiva.

DEZVINOVĂȚI, dezvinovățesc, vb. IV. Refl. A-și dovedi sau a căuta să-și dovedească nevinovăția; a se dezvinui, a se disculpa. ♦ Tranz. (Rar) A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinovăția cuiva. – Dez- + [în]vinovăți.

DEZVINOVĂȚI, dezvinovățesc, vb. IV. Refl. A-și dovedi sau a căuta să-și dovedească nevinovăția; a se dezvinui, a se disculpa, a se justifica. A se dezvinovăți înaintea lui nu era cu putință. ISPIRESCU, L. 353. ◊ Expr. (Neobișnuit) A se dezvinovăți pe altul = a da vina pe altul. Omul cînd greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește. DONICI, la TDRG. ♦ Tranz. (Rar) A declara (pe cineva) nevinovat. Jurații luminați l-au dezvinovățit în unanimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 595.

A DEZVINOVĂȚI ~esc tranz. A recunoaște ca fîind nevinovat; a dezvinui; a justifica; a disculpa. /dez- + a [în]vinovăți

A SE DEZVINOVĂȚI mă ~esc intranz. A-și demonstra nevinovăția; a se disculpa; a se dezvinui; a se justifica. /dez- + a [în]vinovăți

desvinovățì v. a declara nevinovat, a justifica o persoană acuzată.

dezvinovățésc și (maĭ rar) dezvinuĭésc v. tr. (d. vinovat, vină). Disculp, scuz, justific de o acuzațiune, o vină saŭ greșală. V. refl. Mă disculp, mă scuz, probez nevinovăția: acuzatu s’ a dezvinovățit pe deplin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dezvinovăți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvinovățesc, 3 sg. dezvinovățește, imperf. 1 dezvinovățeam; conj. prez. 1 sg. să dezvinovățesc, 3 să dezvinovățească

dezvinovăți (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvinovățesc, imperf. 3 sg. dezvinovățea; conj. prez. 3 să dezvinovățească

dezvinovăți vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezvinovățesc, imperf. 3 sg. dezvinovățea; conj. prez. 3 sg. și pl. dezvinovățească

dezvinovăți

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZVINOVĂȚI vb. a (se) apăra, a se dezincrimina, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (înv. și reg.) a (se) cura, (înv.) a (se) îndreptăți, a (se) mântui. (Nu te mai ~ atâta!)

DEZVINOVĂȚI vb. a (se) apăra, a (se) disculpa, a (se) justifica, a (se) scuza, (rar) a (se) dezvinui, (înv. și reg.) a (se) cura, (înv.) a (se) îndreptăți, a (se) mîntui. (Nu te mai ~ atîta!)

A (se) dezvinovăți ≠ a incrimina, a inculpa, a (se) vinovăți, a (se) învinui

Intrare: dezvinovăți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezvinovăți
  • dezvinovățire
  • dezvinovățit
  • dezvinovățitu‑
  • dezvinovățind
  • dezvinovățindu‑
 singular plural
  • dezvinovățește
  • dezvinovățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezvinovățesc
 (să)
  • dezvinovățesc
  • dezvinovățeam
  • dezvinovății
  • dezvinovățisem
a II-a (tu)
  • dezvinovățești
 (să)
  • dezvinovățești
  • dezvinovățeai
  • dezvinovățiși
  • dezvinovățiseși
a III-a (el, ea)
  • dezvinovățește
 (să)
  • dezvinovățească
  • dezvinovățea
  • dezvinovăți
  • dezvinovățise
plural I (noi)
  • dezvinovățim
 (să)
  • dezvinovățim
  • dezvinovățeam
  • dezvinovățirăm
  • dezvinovățiserăm
  • dezvinovățisem
a II-a (voi)
  • dezvinovățiți
 (să)
  • dezvinovățiți
  • dezvinovățeați
  • dezvinovățirăți
  • dezvinovățiserăți
  • dezvinovățiseți
a III-a (ei, ele)
  • dezvinovățesc
 (să)
  • dezvinovățească
  • dezvinovățeau
  • dezvinovățiră
  • dezvinovățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezvinovăți, dezvinovățescverb

  • 1. A-și dovedi sau a căuta să-și dovedească nevinovăția; a se dezvinui, a se disculpa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: dezvinui disculpa justifica antonime: incrimina inculpa vinovăți învinui
    • format_quote A se dezvinovăți înaintea lui nu era cu putință. ISPIRESCU, L. 353. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv rar A declara pe cineva nevinovat, a demonstra nevinovăția cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Jurații luminați l-au dezvinovățit în unanimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 595. DLRLC
    • chat_bubble neobișnuit A se dezvinovăți pe altul = a da vina pe altul. DLRLC
      • format_quote Omul cînd greșește Adeseori pe altul se dezvinovățește. DONICI, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • dez- + [în]vinovăți. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.