14 definiții pentru diatribă

din care

Explicative DEX

DIATRIBĂ, diatribe, s. f. 1. Critică violentă; p. ext. cuvântare polemică vehementă. 2. Text care conține o diatribă (1); lucrare care conține o asemenea critică; pamflet. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatribe, lat. diatriba.

diatri sf [At: LEON ASACHI, B. 79/7 / V: (îvr) ~i / P: di-a~ / Pl: ~be / E: fr diatribe, lat diatriba] 1 Critică violentă și răutăcioasă. 2 (Pex) Lucrare care conține o diatribă (1). 3 (Pex) Cuvântare polemică. 4 Pamflet. 5 (Ant) Gen literar, promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte.

DIATRIBĂ, diatribe, s. f. Critică violentă (și răutăcioasă); lucrare care conține o asemenea critică; pamflet. [Pr.: di-a-] – Din fr. diatribe, lat. diatriba.

DIATRIBĂ, diatribe, s. f. Critică violentă și răutăcioasă. Frosa începu conversația, făcînd o diatribă spirituală și mușcătoare asupra celor mai multe femei ce văzuse la bal. BOLINTINEANU, O. 378. La Iași apare o foaie literară «Convorbiri literare». Nr. 1 a fost scris cu îngrijire. Nr. 2 nu mai este o critică, este o diatribă. BOLLIAC, O. 61. – Pronunțat: di-a-.

DIATRI s.f. 1. (Ant.) Gen literar, promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogînd cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. Disertație critică; (p. ext.) scriere, cuvîntare violentă, provocare; pamflet. [< fr. diatribe, cf. gr. diatribe – exercițiu].

DIATRI s. f. 1. (ant.) gen literar promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. disertație critică. (p. ext.) scriere, cuvântare vehementă; pamflet. (< fr. diatribe, lat. diatriba)

DIATRIBĂ ~e f. livr. Creație publicistică cu caracter acut satiric, în proză sau în versuri, în care sunt aspru criticate aspectele negative din viața societății; pamflet. [Sil. di-a-] /<fr. diatribe, lat. diatriba

diatribă f. critică violentă și răutăcioasă.

diatri sf vz diatribă

Ortografice DOOM

diatri (desp. di-a-tri-) s. f., g.-d. art. diatribei; pl. diatribe

diatri (di-a-tri-) s. f., g.-d. art. diatribei; pl. diatribe

diatri s. f. (sil. di-a-tri-), g.-d. art. diatribei; pl. diatribe

Sinonime

DIATRI s. v. pamflet.

DIATRI s. pamflet, (livr.) libel, (înv.) paschil, paschinadă, polojenie. (O ~ violentă împotriva...)

Intrare: diatribă
diatribă substantiv feminin
  • silabație: di-a-tri-bă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diatri
  • diatriba
plural
  • diatribe
  • diatribele
genitiv-dativ singular
  • diatribe
  • diatribei
plural
  • diatribe
  • diatribelor
vocativ singular
plural
diatrivă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

diatri, diatribesubstantiv feminin

  • 1. Critică violentă. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Frosa începu conversația, făcînd o diatribă spirituală și mușcătoare asupra celor mai multe femei ce văzuse la bal. BOLINTINEANU, O. 378. DLRLC
    • format_quote La Iași apare o foaie literară «Convorbiri literare». Nr. 1 a fost scris cu îngrijire. Nr. 2 nu mai este o critică, este o diatribă. BOLLIAC, O. 61. DLRLC
  • 2. Text care conține o diatribă; lucrare care conține o asemenea critică. DEX '09
    sinonime: pamflet
  • 3. în Antichitate Gen literar, promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.