opțiuni
  • info

12 definiții pentru dicton

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DICTON, dictoane, s. n. Expresie, sentință (formulată de o personalitate celebră) devenită proverb. – Din fr. dicton.

DICTON, dictoane, s. n. Expresie, sentință (formulată de o personalitate celebră) devenită proverb. – Din fr. dicton.

dicton sn [At: NEGRUZZI, S. I, 263 / Pl: ~oane / E: fr dicton] Expresie, sentință etc. (formulată de o personalitate celebră) devenită proverb Si: aforism, maximă, zicătoare.

DICTON, dictoane, s. n. Expresie devenită proverb; zicătoare, maximă, sentință. Alea jacta est! spuse un intelectual din Comitetul executiv și tălmăci dictonul pentru tovarășii care nu știau carte multă: Zarul e aruncat! PAS, Z. IV 226. Îmi servise, pe lîngă dictoanele populare, diferite aforisme care mă amuzau. SADOVEANU, N. F. 51. Îi cunosc scriptura și dictonul favorit, pe care-l spune așa de des și cu o atît de fermecătoare clipire de ochi. CARAGIALE, O. II 23.

DICTON s.n. Expresie proverbială, proverb; zicătoare, maximă. [< fr. dicton].

DICTON s. n. expresie devenită proverb; maximă. (< fr. dicton, lat. dictum, sentință)

DICTON ~oane n. Expresie concisă care exprimă o povață sau un gând înțelept. /<fr. dicton

* dictón n., pl. oane (fr. dicton, d. lat. dictum, zisă, vorbă). Barb. Vorbă, expresiune, cugetare, zicătoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dicton s. n., pl. dictoane

dicton s. n., pl. dictoane

dicton s. n., pl. dictoane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DICTON s. v. maximă.

DICTON s. aforism, cugetare, maximă, sentință, (livr.) adagiu, (rar) apoftegmă, parimie, (pop.) zicere, (înv.) pildă, (ir.) panseu. (Culegere de ~.)

Intrare: dicton
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dicton
  • dictonul
  • dictonu‑
plural
  • dictoane
  • dictoanele
genitiv-dativ singular
  • dicton
  • dictonului
plural
  • dictoane
  • dictoanelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dicton, dictoanesubstantiv neutru

  • 1. Expresie, sentință (formulată de o personalitate celebră) devenită proverb. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: maximă proverb sentință zicătoare
    • format_quote Alea jacta est! spuse un intelectual din Comitetul executiv și tălmăci dictonul pentru tovarășii care nu știau carte multă: Zarul e aruncat! PAS, Z. IV 226. DLRLC
    • format_quote Îmi servise, pe lîngă dictoanele populare, diferite aforisme care mă amuzau. SADOVEANU, N. F. 51. DLRLC
    • format_quote Îi cunosc scriptura și dictonul favorit, pe care-l spune așa de des și cu o atît de fermecătoare clipire de ochi. CARAGIALE, O. II 23. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.