9 definiții pentru displăcut
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISPLĂCUT, -Ă, displăcuți, -te, adj. Neplăcut, dezagreabil. – V. displăcea.
DISPLĂCUT, -Ă, displăcuți, -te, adj. Neplăcut, dezagreabil. – V. displăcea.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
displăcut, ~ă a [At: HELIADE, O. II, 168 / V: (îvr) des~ / Pl: ~uți, ~e / E: displăcea] 1 Neplăcut. 2 Dezagreabil. 3 (Rar; d. oameni) Respingător. 4 (Buc) Murdar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPLĂCUT, -Ă, displăcuți, -te, adj. (Rar) Neplăcut, supărător, dezagreabil. Ploaia îmi umple gura de apă. – Într-adevăr... asta-i tot ce poate fi mai displăcut. SADOVEANU, Z. C. 191. Gluma începea să fie displăcută. D. ZAMFIRESCU, R. 197.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* displăcút, -ă adj. (d. displac). Neplăcut. Adv. În mod neplăcut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
desplăcut1 sn vz displăcut1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
desplăcut2, ~ă a vz displăcut2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DISPLĂCUT adj. v. neplăcut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DISPLĂCUT adj. dezagreabil, dezgustător, dizgrațios, grețos, greu, infect, împuțit, neplăcut, nesuferit, puturos, rău, respingător, scîrbos urît, rău-mirositor, (livr.) fetid, miasmatic, pestilențial, repugnant, repulsiv, (înv. și pop.) scîrnav, (înv.) scîrbavnic, scîrbelnic. (O duhoare ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Displăcut ≠ plăcut
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
displăcut, displăcutăadjectiv
- 1. Dezagreabil, neplăcut, supărător. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: dezagreabil neplăcut supărător antonime: plăcut
- Ploaia îmi umple gura de apă. – Într-adevăr... asta-i tot ce poate fi mai displăcut. SADOVEANU, Z. C. 191. DLRLC
- Gluma începea să fie displăcută. D. ZAMFIRESCU, R. 197. DLRLC
-
etimologie:
- displăcea DEX '98 DEX '09