opțiuni
  • info

15 definiții pentru drobiță (bot.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DROBIȚĂ, drobițe, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria). – Drob2 + suf. -iță.

DROBIȚĂ, drobițe, s. f. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria). – Drob2 + suf. -iță.

drobiță sf [At: PAMFILE, I. C. 249 / A și: drob~ / V: ~bghi~, ~bgi~, ~odi~, ~oghi~ / Pl: ~țe / E: drob1 + -iță] (Bot; reg) Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate, cu flori galbene, folosit la prepararea vopselelor Si: drob1 (9), drobișor (1), drobița-boiangiilor, drobniță (2), drobușor1 (3), genistră, grozamă, grozamă-mică (Genista tinctoria).

drobiță f. mic arbust cu florile galbene, întrebuințate de boiangii (Genista tinctoria). [Dela drob, bulgăre, după modul de preparare al tincturei: bulgării cât pumnul se sdrobesc cu ciocane într’o pulbere groasă].

drobíță f., pl. e. Drob (plantă).

drobghiță sf vz drobiță

drobgiță sf vz drobiță

drodiță sf vz drobiță

droghiță sf vz drobiță1

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

drobiță (reg.) s. f., g.-d. art. drobiței; pl. drobițe

drobiță s. f., g.-d. art. drobiței; pl. drobițe

drobiță s. f., g.-d. art. drobiței; pl. drobițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DROBIȚĂ s. v. rechie.

DROBIȚĂ s. (BOT.; Genista tinctoria) drob, (reg.) drobișor, drobușor, genistră, grozamă, spartă.

drobiță s. v. RECHIE.

DROBIȚĂ s. (BOT.; Genista tinctoria) drob, (reg.) drobișor, drobușor, genistră, grozamă, spartă.

Intrare: drobiță (bot.)
drobiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drobiță
  • drobița
plural
  • drobițe
  • drobițele
genitiv-dativ singular
  • drobițe
  • drobiței
plural
  • drobițe
  • drobițelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drobiță, drobițesubstantiv feminin

  • 1. Mic arbust din familia leguminoaselor, cu frunze lanceolate și cu flori galbene, ale cărui ramuri, fierte în apă, dau o culoare galbenă, folosită la vopsit (Genista tinctoria). DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Drob + -iță. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.