2 definiții pentru dușmănit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dușmănit1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: dușmăni] (Nob) Dușmănire.
dușmănit2, ~ă a [At: MAIOR, T. 49/41 / Pl: ~iți, ~e / E: dușmăni] 1 Care trezește sentimente de ură Si: antipatizat. 2 Față de care cineva are resentimente puternice Si: detestat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: dușmănit
dușmănit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)