9 definiții pentru duduitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUDUITURĂ, duduituri, s. f. Duduit. [Pr.: -du-i-] – Dudui + suf. -tură.
DUDUITURĂ, duduituri, s. f. Duduit. [Pr.: -du-i-] – Dudui + suf. -tură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
duduitură sf [At: CANTEMIR, IST. 186 / P: ~du-i~ / Pl: ~ri / E: dudui + -tură] 1-7 Duduit (1-7)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUDUITURĂ, duduituri, s. f. Duduit. Se auziră niște... bubuituri și duduituri îngrozitoare. ISPIRESCU, L. 99. Urmă o duduitură puternică, care făcu să se cutremure casa din temelie. POPESCU, B. II 116.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
duduitúră f., pl. ĭ. Rezultatu duduiriĭ: duduiturile uneĭ locomotive.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
duduitură (desp. -du-i-) s. f., g.-d. art. duduiturii; pl. duduituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
duduitură (-du-i-) s. f., g.-d. art. duduiturii; pl. duduituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
duduitură s. f. (sil. -du-i-), g.-d. art. duduiturii; pl. duduituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
DUDUITURĂ s. 1. cutremurare, duduit, zguduitură. (O ~ puternică a pereților.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (înv. și reg.) sunet, (reg.) durăt. (~ tunului.) 3. duduit, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, (reg.) durăt, hurduitură, (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o stradă pietruită.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DUDUITURĂ s. 1. cutremurare, duduit, zguduitură. (O ~ puternică a pereților.) 2. bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (înv. și reg.) sunet, (reg.) durăt. (~ tunului.) 3. duduit, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, (reg.) durăt, hurduitură, (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o stradă pietruită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: du-du-i-
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
duduitură, duduiturisubstantiv feminin
- 1. Duduit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: duduit
- Se auziră niște... bubuituri și duduituri îngrozitoare. ISPIRESCU, L. 99. DLRLC
- Urmă o duduitură puternică, care făcu să se cutremure casa din temelie. POPESCU, B. II 116. DLRLC
-
etimologie:
- Dudui + -tură. DEX '98 DEX '09