7 definiții pentru duruit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DURUIT, duruituri, s. n. Faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitură, duruitură. – V. durui.
DURUIT, duruituri, s. n. Faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie; huruit, huruitură, duruitură. – V. durui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
DURUIT s. n. Faptul de a durui; zgomot făcut de roțile unei căruțe, de tunet, de un obiect care se rostogolește sau care este tîrît pe pămînt etc.; huruit. Desluși chiote și duruit depărtat de roți, cine știe unde, către podul cel mare al Tupilaților. CAMILAR, TEM. 141. Poarta se încuie în urma lui cu un duruit greu. DUNĂREANU, CH. 234. Foarte rar se auzea pe pod duruitul unei calește. NEGRUZZI, S. I 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
duruit s. n., pl. duruituri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
duruit s. n., pl. duruituri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
duruit s. n., pl. duruituri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Synonyms dictionaries
Synonyms and similar meaning words.
DURUIT s. v. huruitură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DURUIT s. duduit, duduitură, durăit, durăitură, huruială, huruit, huruitură, (reg) durăt, hurduitură, (Mold.) durduit. (~ unui vehicul pe o stradă pietruită.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
duruit, duruiturisubstantiv neutru
- 1. Faptul de a durui; zgomot produs de ceva care duruie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Desluși chiote și duruit depărtat de roți, cine știe unde, către podul cel mare al Tupilaților. CAMILAR, TEM. 141. DLRLC
- Poarta se încuie în urma lui cu un duruit greu. DUNĂREANU, CH. 234. DLRLC
- Foarte rar se auzea pe pod duruitul unei calește. NEGRUZZI, S. I 15. DLRLC
-
etimologie:
- durui DEX '09 DEX '98