EBEN s. n. Varietate de lemn dur, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și întrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus.

eben sm [At: HELIADE, L. B. II, 103/22 / Pl: ~i / E: fr ébène, lat ebenum] 1 (Bot; înv) Abanos (Diospyros ebenum). 2 Varietate de lemn tare, greu, de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, care se folosește la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.

*EBEN sm. ‼ 1 🌿 = ABANOS ¶ 2 Negru ca abanosul: Un păr bogat și negru de ~ strălucitor BOL. [fr.].

EBEN s. n. Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative. – Din fr. ébène, lat. ebenus.

EBEN s. m. (Franțuzism) Varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, dat de diferiți arbori exotici; abanos.

EBEN s.m. (Liv.) Abanos. [< fr. ébène].

EBEN s. n. abanos. (< fr. ébène, lat. ebenus)

EBEN n. rar Lemn de culoare neagră, obținut din arbori exotici, folosit la confecționarea mobilei de lux și a unor instrumente muzicale; abanos /<fr. ébene, lat. ebenus

eben n. 1. Bot. abanos, arborele și lemnul său; 2. de un negru frumos: un păr bogat și negru de eben strălucitor BOL.

*ében, V. abanos.

!eben s. m., pl. ebeni

eben s. n.

eben s. n.

EBEN s. v. abanos.

eben s. v. ABANOS.

EBÉN (< fr., lat.) s. m. 1. Denumire generică pentru esențele lemnoase de culoare închisă, grele, dure, cu pori foarte fini. V. abanos. 2. Nume dat esenței lemnoase a arborelui de palisandru (ex. e de Sénégal, e. de Mozambic). 3. E. verde = nume dat esenței lemnoase de culoare brun-măsliniu-vânăt, ce se obține din specia Diospyros crassifolia.