11 definiții pentru ecarté
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
ECARTE s. n. (Rar) Numele unui joc de cărți la care participă două persoane. – Din fr. écarté.
ECARTE s. n. (Rar) Numele unui joc de cărți la care participă două persoane. – Din fr. écarté.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de toknowro
- acțiuni
ecarte sn [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ~u / S: (după fr) ecarté / Pl: ~uri / E: fr écarté] 1 Joc de cărți la care participă de obicei două persoane. 2 (Lpl) Partide de ecarte (1). modificată
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*ECARTE (pl. -eari) sn. ♠️ Numele unui joc de cărți între două persoane [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ECARTE s. n. (Rar) Numele unui joc de cărți între două persoane. Începu să joace cu mătușe-sa ecarte. DUMITRIU, B. F. 41.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECARTE s.n. Joc de cărți la care participă de obicei două persoane. [< fr. écarté].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ECARTE s. n. joc de cărți de două persoane. (< fr. écarté)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*écarté n. (fr. écarté, despărțit, depărtat). Un joc de cărțĭ care se joacă în doĭ, maĭ rar treĭ orĭ patru.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ecarteu sn vz ecarte
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
!ecarte (joc de cărți) s. n., art. ecarteul; (partide) pl. ecarteuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ecarte s. n., art. ecarteul
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ecarte s.n., art. ecarteul
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N78) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N52) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ecarté, ecartéurisubstantiv neutru
- 1. Numele unui joc de cărți la care participă două persoane. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Începu să joace cu mătușe-sa ecarte. DUMITRIU, B. F. 41. DLRLC
-
etimologie:
- écarté DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.