opțiuni
  • info

15 definiții pentru enervant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENERVANT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează; agasant, supărător, iritant. – Din fr. énervant.

ENERVANT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează; agasant, supărător, iritant. – Din fr. énervant.

enervant, ~ă a [At: BARCIANU / Pl: ~nți, ~e / E: fr énervant] 1 Care enervează (2) Si: iritant. 2 (Îvr) Care epuizează (8).

*ENERVANT adj. Care enervează, capabil să enerveze: o clădură ~ă; vedea ... atîtea lichele ~e, c’adesea îl coprindea o scîrbă imensă VLAH. [fr.].

ENERVANT, -Ă, enervanți, -te, adj. Care enervează, care irită; supărător. Cîtă vreme îi trebuie să citească ziarul desfășurat, cu foșnetul enervant al hîrtiei. C. PETRESCU, C. V. 42.

ENERVANT, -Ă adj. Supărător, iritant. [Cf. fr. énervant].

ENERVANT, -Ă adj. care enervează; supărător, iritant. (< fr. énervant)

ENERVANT ~tă (~ți, ~te) Care enervează; în stare să irite sau să enerveze; iritant; agasant; supărător. /<fr. énervant

enervant a. propriu a enerva: căldură enervantă.

*enervánt, -ă adj. (fr. énervant; lat. enérvans, -ántis). Care te enervează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

enervant adj. m., pl. enervanți; f. enervantă; pl. enervante

enervant adj. m., pl. enervanți; f. enervantă; pl. enervante

enervant adj. m., pl. enervanți; f. sg. enervantă, pl. enervante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ENERVANT adj. agasant, iritant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, supărător. (S-a creat o situație ~.)

ENERVANT adj. agasant, iritant, plicticos, plictisitor, sîcîitor, supărător. (S-a creat o situație ~.)

Enervant ≠ calmant

Intrare: enervant
enervant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • enervant
  • enervantul
  • enervantu‑
  • enervantă
  • enervanta
plural
  • enervanți
  • enervanții
  • enervante
  • enervantele
genitiv-dativ singular
  • enervant
  • enervantului
  • enervante
  • enervantei
plural
  • enervanți
  • enervanților
  • enervante
  • enervantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

enervant, enervantăadjectiv

  • 1. Care enervează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: agasant iritant supărător antonime: calmant
    • format_quote Cîtă vreme îi trebuie să citească ziarul desfășurat, cu foșnetul enervant al hîrtiei. C. PETRESCU, C. V. 42. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.